Incompetence of the Supreme Court to rule on suspension of enforcement in revision proceedings of a final administrative judgment

Asupra cererii de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 19 februarie 2016 sub numărul x/42/2015* petentul A. a solicitat suspendarea executării Sentinţei nr. 29 din data de 12 februarie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/42/2015.

În motivarea cererii s-a arătat că în baza Raportului de evaluare nr. x din 20 septembrie 2013, emitenta Agenţia Naţională de Integritate face presiuni asupra Instituţiei Prefectului Buzău pentru a se dispune încetarea mandatului de Primar al Comunei Mărăcineni.

A apreciat petentul că este dovedită urgenţa existentă în cauză, care ar justifica cererea formulată.

A fot invocată în dovedirea aparenţei de drept, Sentinţa penală nr. 112/2012 pronunţată în Dosarul nr. x/42/2012 al Curţii de Apel Ploieşti, prin care s-a stabilit pentru situaţia descrisă în raportul de evaluare, că nu poate fi reţinută vinovăţia contestatorului, sentinţă apreciată ca fiind obligatorie pentru instanţa civilă, potrivit dispoziţiilor art. 28 din C. proc. pen.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 512 raportat la art. 1057 şi 719 alin. (3) din C. proc. civ.

Apărările intimatei.

Prin întâmpinarea depusă la data de 16 martie 2016 intimata Agenţia Naţională de integritate a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă întrucât sentinţa a cărei suspendare se solicită nu este susceptibilă de executare silită.

Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Petentul a sesizat instanţa cu o cerere de suspendare a executării Sentinţei civile nr. 29 din 12 februarie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Prin Sentinţa civilă nr. 29 din 12 februarie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a respins ca neîntemeiată contestaţia formulată de reclamantul A. împotriva raportului de evaluare nr. x/G/II din 20 septembrie 2013.

Sentinţa a rămas definitivă prin Decizia nr. 969 din data de 4 martie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. x/42/2013.

Împotriva Sentinţei civile nr. 29 din 12 februarie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal reclamantul a formulat cerere de revizuire respinsă ca tardiv formulată prin Sentinţa civilă nr. 272 din 9 decembrie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Împotriva acestei soluţii revizuentul a formulat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub numărul x/42/2015.

Procedând la verificarea competenţei materiale, potrivit dispoziţiilor art. 131 din C. proc. civ., în raport de actele dosarului şi de precizările părţilor, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale pe care o va admite, pentru considerentele în continuare arătate.

Contestatorul şi-a întemeiat cererea de suspendare pe dispoziţiile art. 512 din C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 719 din C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 512 din C. proc. civ. "Instanţa poate suspenda executarea hotărârii a cărei revizuire se cere, sub condiţia dării unei cauţiuni. Dispoziţiile art. 484 se aplică în mod corespunzător."

Constată Înalta Curte că instanţa sesizată cu judecarea cererii de revizuire poate să dispună suspendarea executării hotărârii atacate, dispoziţii care trebuie analizate din perspectiva prevederilor art. 510 din C. proc. civ., potrivit cărora cererea de revizuire se îndreaptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere.

Astfel, din coroborarea celor două texte de lege rezultă că este competentă să soluţioneze cererea de suspendare Curtea de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale şi va declina competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Declină soluţionarea cererii formulate de A. de suspendare a executării sentinţei civile nr. 29 din 12 februarie 2014 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 martie 2016.

Procesat de GGC - MM