Administrative appeal withdrawn by acquiescence: procedural effect of defendant’s renunciation under Article 463(1) Civil Procedure Code

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii

Prin acţiunea înregistrată sub nr. x/2/2014 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, SCAF, reclamanta Comuna Dăeni, jud. Tulcea, reprezentată prin primar A., în contradictoriu cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Administraţia Fondurilor pentru Mediu, cu sediul în Bucureşti, în temeiul dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 10 alin. (1) şi art. 15 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare a solicitat suspendarea executării Notificării nr. x din 26 iunie 2014, înregistrată sub nr. x din 7 iulie 2014, prin care au fost informaţi cu privire la faptul că "(...) contractul având ca obiect finanţarea implementării proiectului cu titlul Amenajare spaţii verzi comuna Dăeni, jud. Tulcea", a fost reziliat cu recuperarea sumei decontate la cererea de tragere nr. 1, până la soluţionarea definitivă a cauzei; anularea Notificării nr. x din 26 iunie 2014, înregistrată sub nr. x din 7 iulie 2014; anularea adresei înregistrată la nivelul instituţiei pârâte sub nr. x din 19 septembrie 2014 emisă ca urmare a soluţionării contestaţiei formulate împotriva Notificarea nr. x din 26 iunie 2014, cu consecinţa constatării valabilităţii contractului de finanţare, respectiv a eligibilităţii sumei de 114.808,96 RON.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 314 din 9 februarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis cererea completată formulată de reclamanta Comuna Dăeni, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Administraţia Fondurilor pentru Mediu; s-a dispus anularea Notificării nr. x din 26 iunie 2014, Decizia CD al pârâtei din 29 mai 2014 consemnată în Procesul-verbal de şedinţă din 29 mai 2014 (cu privire la reclamantă), precum şi adresa nr. x din 19 septembrie 2014, în sensul constatării eligibilităţii sumei de 114.808,96 RON. A fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 50 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată (taxă de timbru).

3. Recursul.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În esenţă, s-a considerat că hotărârea primei instanţe a fost dată cu încălcarea normelor de drept material, motiv de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., prin raportare la dispoziţiile art. 2, art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 554/2004, reclamanta neparcurgând procedura obligatorie a plângerii prealabile. De asemenea s-a arătat că instanţa de fond nu a identificat actul administrativ atacat, notificarea neputând avea caracter de act administrativ.

S-a considerat că judecătorul fondului a dat o interpretare eronată atât textului de lege referitor la excesul de putere, cât şi prevederilor ghidului de finanţare şi contractului, reţinând în mod fals că Administraţia Fondurilor pentru Mediu ar fi apreciat cu exces de putere în speţă, în condiţiile în care autoritatea a analizat şi evaluat în conformitate cu prevederile documentelor cadru de reglementare a sesiunii de finanţare şi a comunicat reclamantei toate aspectele şi neregulile constatate.

S-a arătat prin motivele de recurs că hotărârea pronunţată este netemeinică şi nelegală intrând sub incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., aceasta cuprinzând motive contradictorii.

A solicitat recurenta admiterea recursului şi casarea în tot a hotărârii atacate.

4. Apărările intimatei.

Prin întâmpinarea depusă la data de 2 iunie 2015, intimata-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială comuna Dăeni a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că sentinţa atacată este legală şi temeinică.

5. Procedura în faţa instanţei de recurs

Prin cererea depusă la data de 12 februarie 2016, recurenta - pârâtă Administraţia Fondului pentru Mediu a solicitat, în temeiul art. 406 şi 407 din C. proc. civ. să se ia act de renunţarea la judecată.

Cererea de renunţare a fost comunicată intimatei - reclamante, care a solicitat a se lua act de cererea recurentului de renunţare la calea de atac, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor ocazionate cu judecarea prezentului litigiu.

6. Considerentele şi soluţia instanţei de recurs.

Înalta Curte, sesizată cu soluţionarea recursului, constată faptul că recurenta - pârâtă Administraţia Fondurilor pentru Mediu a formulat personal cerere de renunţare la judecata recursului.

Manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al recurentei, care nu este supus cenzurii instanţei de judecată, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil.

În ceea ce priveşte cererea formulată de recurenta - pârâtă, se constată că dispoziţiile invocate, respectiv art. 406 şi 407 din C. proc. civ. se referă la dreptul reclamantului de a renunţa la judecată, în fond sau în calea extraordinară de atac.

Înalta Curte reţine că, cererea de renunţare formulată de către pârâtă, astfel cum a fost ea motivată, reprezintă în fapt o achiesare la hotărârea primei instanţe, reglementată de dispoziţiile art. 463 alin. (1) teza a II a din C. proc. civ., potrivit cărora achiesarea reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre.

Având în vedere dispoziţiile art. 406 alin. (3) din C. proc. civ., luând act că cererea de renunţare la calea de atac a fost formulată ulterior depunerii întâmpinării, instanţa va aprecia întemeiată cererea formulată de intimata - reclamantă în sensul obligării recurentei la suportarea cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariul de avocat în cuantum de 2480 de RON, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul art. 463 alin. (1) teza a II a din C. proc. civ. ia act de declaraţia pârâtei Administraţia Fondurilor pentru Mediu de renunţare la recursul declarat împotriva Sentinţei civile nr. 314 din 9 februarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Obligă recurenta - pârâtă la plata sumei de 2480 RON, reprezentând cheltuieli de judecată, în favoarea intimatei - reclamante Comuna Dăeni.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 martie 2016.

Procesat de GGC - MM