Conflict of interest in public procurement: Appeal dismissed, upholding annulment of integrity report against official serving on evaluation commissions for his employers.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x din 9 aprilie 2014.

La termenul de judecată din data de 3 septembrie 2014, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de anulare a dispoziţiei din raportul de evaluare nr. x/G/II din 9 aprilie 2014, privind sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare în vederea efectuării verificărilor cu privire la o posibilă încălcare a dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind C. pen. şi, apreciind că pentru soluţionarea excepţiei sunt necesare probe comune cu fondul, a unit excepţia cu fondul.

2. Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 138 din 7 aprilie 2014, a respins acţiunea formulată de reclamantă.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta S.C. B. S.R.L., invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Un prim motiv de critică se referă la nelegalitatea încheierii prin care instanţa de fond a respins cererea de suspendare a judecăţii cauzei în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., motivată de faptul că s-a dispus începerea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese.

Recurentul susţine că faptele pentru care s-a început urmărirea penală sunt identice cu cele care fac obiectul cauzei de faţă şi au o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce se va pronunţa.

Cel de-al doilea motiv de recurs vizează fondul pricinii, recurentul arătând că nu a depus niciodată jurământul de funcţionar public şi nu îndeplineşte cerinţele pentru a fi considerat funcţionar public.

Continuându-şi raţionamentul, recurentul susţine că nu îi sunt aplicabile prevederile privind incompatibilităţile.

Lipsa jurământului poate fi sancţionată de instituţia angajatoare cu revocarea actului administrativ de numire în funcţia publică, măsură ce nu se mai poate exercita prin faptul că recurentul nu mai este salariatul Primăriei Municipiului Satu Mare.

Lipsa aplicării sancţiunii sus-menţionate nu echivaleză, susţine recurentul, cu asumarea incompatibilităţilor aferente funcţiei publice.

Referitor la constatările privind conflictul de interese, recurentul arată că în toate comisiile de excepţie din care a făcut parte a avut calitatea de specialist şi nu de preşedinte şi în niciuna dintre lucrările la care a participat în calitate de specialist nu a fost diriginte de şantier sau responsabil tehnic cu execuţia.

Membrii comisiilor nu trebuie să semneze, conform H.G. nr. 273/1994, declaraţia de interese, de confidenţialitate şi imparţialitate, lucrările comisiei fiind publice.

Atribuţiile comisiei sunt cele de a face recomandări şi numai investitorul hotărăşte admiterea, amânarea sau respingerea recepţiei, astfel încât recurentul consideră că nu a putut influenţa în vreun mod decizia acesteia.

Recurentul arată că nu i-a fost afectată imparţialitatea, deoarece era angajat cu contract de muncă în calitate de responsabil tehnic cu execuţia (RTE).

Toate deciziile comisiei au fost luate în unanimitate, nu a existat nicio contestaţie depusă de un ofertant care s-ar fi putut considera nedreptăţit, toate contractele au fost recepţionate fără obiecţie.

4. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 2 octombrie 2015, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunţând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 12 noiembrie 2015.

II. Analiza motivelor de casare

Recursul este nefondat.

Recurentului-reclamant i s-a imputat participarea în calitate de membru în comisiile de evaluare a ofertelor organizate la nivelul Primăriei Satu Mare, în urma cărora au fost declarate câştigătoare ofertele S.C. C. S.A. şi S.C. D. S.R.L., acesta fiind angajatul societăţilor cu contract individual de muncă.

Urmare a organizării licitaţiilor au fost încheiate Contractele nr. x din 8 august 2006, RCONTR 2008 - y din 21 august 2008, RCONTR 2009 - z din 18 august 2009, nr. w din 11 iunie 2008 şi nr. q din 11 septembrie 2008, în valoare totală de 3.594.939,17 RON.

De asemenea, s-a constatat şi participarea recurentului în comisiile de recepţie la terminarea lucrărilor pentru contractele nr. RCONTR 2008 - y din 21 august 2008, RCONTR 2009 - z din 18 august 2009, nr. x/RCONTR x/111 din 21 aprilie 2011, nr. 51596 - y din 29 decembrie 2008, nr. 26657 - w din 1 august 2011.

În ceea ce priveşte motivele de recurs ce vizează cererea de suspendare a judecării cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului penal, se constată că sunt nefondate. Instanţa de fond a considerat în mod corect că obiectul sesizării penale îl formează numai o parte dintre constatările raportului de evaluare, iar dispoziţiile art. 413 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. sunt facultative.

În plus, în cauza de faţă, se analizează conflictul de interese de natură administrativă, iar hotărârea din dosarul penal nu poate avea o înrâurire semnificativă asupra deciziei dată de instanţa de contencios administrativ.

Răspunderile administrative şi penală în materia conflictului de interese sunt diferite prin conţinut şi consecinţe.

Hotărârea instanţei de contencios administrativ este pronunţată ca urmare a aplicării normelor de drept administrativ în timp ce hotărârea penală are în vedere dispoziţiile C. pen. cu privire la faptă şi făptuitor.

Referitor la motivele de recurs subsumate existenţei/inexistenţei conflictului de interese, Înalta Curte apreciază că şi acestea sunt nefondate.

Împrejurarea nedepunerii jurământului de funcţionar public nu afectează această calitate a recurentului în raporturile cu terţii, deoarece partea şi-a îndeplinit obligaţiile ce au rezultat din numirea în funcţia publică, acţionând în urma numirii şi exercitării funcţiei.

Numai refuzul depunerii jurământului poate conduce la revocarea actului de numire, ceea ce în speţă nu s-a întâmplat.

De asemenea, nu are relevanţă faptul că recurentul a participat în cadrul comisiilor în calitate de specialist sau că deciziile au fost luate în unanimitate, fără a exista contestaţii.

Potrivit art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003, funcţionarul public este în conflict de interese dacă este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial.

Este de necontestat că recurentul a participat ca membru în comisiile de evaluare a ofertelor şi în comisiile de recepţie la terminarea lucrărilor în legătură cu două societăţi comerciale.

În cadrul acestor societăţi, recurentul a îndeplinit anumite funcţii, respectiv: responsabil tehnic cu execuţia, inginer constructor şi inginer construcţii civile industriale şi agricole.

Incidenţa disp.art. 79 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 este evidentă, avându-se în vedere că recurentul a participat la luarea deciziilor cu privire la societăţile comerciale la care era angajat cu contract de muncă, chiar dacă nu a luat decizia finală.

De altfel, ipoteza în care a fost încadrat conflictul de interese reţinut în sarcina recurentului-reclamant nu vizează luarea deciziei, ci doar participarea la oricare din lanţul decizional, iar comisiile de evaluare a ofertelor/de recepţie la terminarea lucrărilor se încadrează în dispoziţia legală.

Faţă de acestea, nefiind întrunite motivele de recurs, în temeiul art. 497 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva Sentinţei nr. 156 din 10 septembrie 2014 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 martie 2016.

Procesat de GGC - MM