Negative jurisdictional conflict settled: tribunal competent to hear suspension claim against transport inspectorate notice.

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea adresată Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 5 iunie 2015, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Stat pentru controlul în transportul rutier - Inspectoratul teritorial 2, suspendarea executării efectelor adresei/înştiinţării din 19.05.2015 emisă de pârât.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal

Prin Sentinţa civilă nr. 1.059 din 10.07.2015 pronunţată de Tribunalul Constanţa a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, şi în raport de rangul autorităţii publice pârâte de autoritate publică centrală, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel Constanţa.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Constanţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal

Prin Sentinţa civilă nr. 147 din 21 septembrie 2015 a Curţii de Apel Constanţa a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Instanţa a constatat ivit un conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că actul ce face obiectul acţiunii introductive este emis de o autoritate publică de nivel local, motiv pentru care competenţa de soluţionare a litigiului, conform art. 10 din Legea nr. 554/2004, aparţine Tribunalului Constanţa.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din Noul C. proc. civ., analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte a constatat că, în cauza de faţă, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Înalta Curte a reţinut că obiectul cererii introductive îl reprezintă suspendarea executării efectelor adresei/înştiinţării din 19.05.2015 emisă de pârâtul Inspectoratul de Stat pentru controlul în transportul rutier-Inspectoratul teritorial 2.

Înalta Curte a reţinut că Legea contenciosului administrativ a stabilit, prin dispoziţiile art. 10, competenţa materială de soluţionare a cauzelor în raport de două criterii şi anume, al locului ocupat de organul care a emis ori încheiat actul şi al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.

În conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) teza I-a din Legea nr. 554/2004, litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale.

Având în vedere obiectul cauzei de faţă, care priveşte un act administrativ emis de o autoritate publică locală, respectiv adresa/înştiinţarea din 19.05.2015 emisă de pârâtul Inspectoratul de Stat pentru controlul în transportul rutier - Inspectoratul teritorial 2, competenţa de soluţionare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul locului ocupat de organul emitent al actului atacat şi, pentru aceste considerente, Înalta Curte se va pronunţa în acest sens.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte în favoarea Tribunalului Constanţa, secţia de contencios administrativ şi fiscal, competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Stat pentru controlul în transportul rutier - Inspectoratul teritorial 2.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2016.

Procesat de ED