Municipality Wins Retrial as Court Annuls Judgment Lacking Reasoning in EU-Funded Green Space Reimbursement Dispute

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 160 din 9 mai 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Slatina în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, privind anularea Notei din 23.04.2013, de admitere parţială a pretenţiilor beneficiarului privind măsurile de reducere procentuală şi diminuare parţială a măsurilor de reducere procentuală, încheiată în procesul de verificare a cererii de rambursare nr. 1, aferentă contractului de finanţare din 16.12.2011, cu titlul "Reabilitare spaţii verzi, alei de acces rutier şi pietonal, mobilier urban adiacent, str. Unirii, Libertăţii, Crişan" beneficiar UAT Municipiul Slatina, cod SMIS 6766.

2. Cererea de recurs. Motivele de casare

Împotriva Sentinţei civile nr. 160 din 9 mai 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs reclamantul Municipiul Slatina, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., republicat.

În susţinerea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., republicat, recurentul-reclamant a arătat că hotărârea atacată nu cuprinde motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, prima instanţă limitându-se să redea în cuprinsul sentinţei conţinutul adresei din 6.02.2013, emisă de pârât, fără a motiva înlăturarea criticilor de nelegalitate invocate prin cererea dedusă judecăţii.

Recurentul a învederat, de asemenea, că sentinţa atacată a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, în speţă, a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, care nu se pot aplica unui contract de finanţare încheiat în anul 2011.

Totodată, în mod eronat instanţa de fond a constatat îndeplinite condiţiile prevăzute pentru existenţa unei nereguli în derularea procedurii de atribuire verificate şi a reţinut caracterul prezumat al prejudiciului, în condiţiile în care, nu s-a făcut dovada impactului financiar al faptelor presupus săvârşite.

3. Apărările intimatului Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Prin întâmpinarea depusă la dosarul de recurs, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea hotărârii atacată ca legală, reiterând, în esenţă, apărările formulate pe parcursul soluţionării litigiului în primă instanţă.

4. Procedura de soluţionare a recursului

4.1 Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 1.04.2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Părţile nu au depus puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din data de 23 septembrie 2015 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

4.2 Cu privire la fondul recursului. Soluţia instanţei de recurs.

4.2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Înalta Curte analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată, în raport de criticile formulate, constată incidenţa în cauză a motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., republicat.

Potrivit dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., republicat, hotărârea pronunţată de prima instanţă va cuprinde:

"b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor;".

Motivarea hotărârii judecătoreşti, care trebuie realizată într-o manieră clară şi coerentă, este indispensabilă pentru exercitarea controlului judiciar de către instanţa ierarhic superioară şi constituie o garanţie împotriva arbitrariului pentru părţile în proces, întrucât le furnizează dovada că solicitările şi mijloacele lor de apărare au fost serios examinate de judecător.

Respectarea acestei dispoziţii procedurale, cu valoare de principiu, se circumscrie obligaţiei ce revine instanţei de a garanta părţilor exerciţiul efectiv al dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că dreptul la un proces echitabil implică în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la "un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa" (Hotărârea Albina împotriva României, Hotărârea Gheorghe împotriva României).

În cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte constată că la pronunţarea sentinţei recurate, instanţa de fond nu a procedat la o analiză efectivă a susţinerilor formulate de reclamant prin acţiunea introductivă, ceea ce se poate observa din parcurgerea considerentelor hotărârii, care, în fapt, reprezintă o reproducere în totalitate a conţinutului adresei din 6.02.2013 emisă de intimatul-pârât (paginile 12 - 16 din hotărârea atacată). În acest sens, prima instanţă, pe de o parte, nu a arătat motivele pentru care a considerat că argumentele prezentate de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată, nu ar fi temeinice, raportat la contextul speţei, iar, pe de altă parte, cu privire la alte chestiuni de fapt care au fost supuse judecăţii, a omis a se pronunţa.

În aceste condiţii, este evident că motivarea hotărârii atacate nu este de natură să furnizeze reclamantului dovada că susţinerile şi mijloacele de apărare pe care le-a formulat prin cererea dedusă judecăţii au fost serios examinate, împrejurare ce denotă, în fapt, necercetarea fondului cauzei şi determină imposibilitatea instanţei de recurs de a exercita controlul judiciar.

În consecinţă, Înalta Curte apreciază că este întemeiat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., republicat, aspect în raport de care, nu se mai impune analizarea criticilor subsumate motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat.

Cu ocazia rejudecării, prima instanţă urmează a proceda la un examen efectiv al argumentelor prezentate de reclamant în cuprinsul cererii de chemare în judecată, prin raportare la apărările formulate de pârâtă şi la mijloacele de probă administrate în cauză, în vederea analizării tuturor aspectelor de fond necesare lămuririi situaţiei de fapt.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 teza I din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune admiterea recursului declarat de reclamantul Municipiul Slatina prin Primar, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul Municipiul Slatina prin Primar împotriva Sentinţei civile nr. 160 din 9 mai 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2016.

Procesat de ED