Peremption of Appeal in Administrative Dispute Over Revocation of Insolvency Practitioner Status Due to One-Year Procedural Inaction

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2/2012, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România şi Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă - Filiala Prahova, a solicitat anularea Deciziei din 2.09.2011 pronunţată în dosarul nr. x/2011 al Comisiei Superioare de Disciplină, anularea Deciziei din 13.04. 2011 pronunţată în dosarul nr. x/2011 al Comisiei de Disciplină a Filialei Prahova, prin care s-a admis sesizarea disciplinară şi s-a dispus excluderea reclamantului din cadrul U.N.P.I.R., însoţită de pierderea calităţii de practician în insolvenţă, iar pe fond, respingerea sesizării disciplinare formulate împotriva acestuia de către Consiliul Naţional de Conducere al U.N.P.I.R., precum şi recunoaşterea dreptul de a putea solicita, fără a fi pasibil de vreo sancţiune din partea conducerii Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România, punerea în executare silită a titlurilor constând în hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile, prin care Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România fusese anterior obligată la plată, în calitate de ordonator principal de credite şi administrator al fondului de lichidare constituit în conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 85/2006 modificată şi completată, către societatea profesională pe care reclamantul o reprezintă în calitate de asociat coordonator, în cazul neachitării de către uniunea debitoare într-un termen rezonabil, a sumelor de bani reprezentând atât onorariul/remuneraţia cuvenită administratorului lichidatorului judiciar, cât şi al nedecontării cheltuielilor cu procedura avansate din fondurile proprii pentru soluţionarea dosarelor de faliment, cu plata cheltuielilor de judecată.

Prin Sentinţa nr. 6.659 din 21 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins excepţia inadmisibilităţii capătului de cerere având ca obiect anularea Deciziei din 13.04.2011, ca neîntemeiată; s-a admis excepţia inadmisibilităţii capătului 3 de cerere şi s-a respins acest capăt de cerere ca inadmisibil.

A fost respinsă în rest acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtele Uniunea Naţională a Practicienilor În Insolvenţă din România şi Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă - Filiala Prahova, ca neîntemeiată.

Prin Sentinţa civilă nr. 779 din 20 februarie 2013 pronunţată în acelaşi dosar, s-a respins cererea de completare a Sentinţei civile nr. 6.659 din 21.11.2012 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2/2012, formulată de reclamant, ca neîntemeiată.

Recursul

Împotriva acestor sentinţe a formulat recurs reclamantul A., criticându-le pentru nelegalitate şi netemeinicie.

S-a solicitat admiterea recursului casarea sentinţelor atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecarea la aceeaşi instanţă.

Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Prin încheierea de şedinţă din data de 18 noiembrie 2014 în temeiul dispoziţiilor art. 243 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecării recursului constatându-se decesul recurentului - reclamant A.

Datorită faptului că, până la data de 6 ianuarie 2016, niciun moştenitor nu a solicitat repunerea cauzei pe rol şi nici nu s-a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a repus cauza pe rol, a fixat termen, cu citarea părţilor, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare, se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an" iar potrivit art. 249 C. proc. civ. perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică interes.

Cum în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe şi nici de a suspenda perimarea astfel cum sunt prevăzute în art. 249 - 251 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispoziţiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se din oficiu perimarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de A. împotriva Sentinţei nr. 6.659 din 21 noiembrie 2012 şi Sentinţei nr. 779 din 20 februarie 2013 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 februarie 2016.

Procesat de ED