Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 270/2016 AI generated

Jurisdictional conflict over continuous traffic contravention: place of offense defined by constation rather than initial violation location

Case Number Decizia nr. 270/2016
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Buzau Court, thereby prevailing in favor of the administrative authority's position regarding territorial competence. The dispute concerned a lawsuit filed by a commercial entity against the State Inspectorate for Control in Road Transport to annul or reduce a contraventional fine for violating mandatory rest periods, where the initial court of Braila declined jurisdiction arguing the continuous offense began when the vehicle was located in Buzau, while Buzau declined jurisdiction arguing the offense is not continuous or occurred in Braila. The Court determined that the violation of maximum driving hours constitutes a continuous contravention under Article 13(2) of Government Emergency Ordinance No. 2/2001, and because the act persisted through the moment of detection, the place of the offense coincides with the place of constatation (Buzau). Consequently, applying Article 32 of the same ordinance, which mandates that complaints be filed with the court in whose circumscription the contravention was committed, the Court established the Buzau Court's jurisdiction to hear the case.

Legislator headnote

AI generated

art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 135 din C. proc. civ; Jurisdictional conflict over continuous traffic contravention: place of offense defined by constation rather than initial violation location: The dispute concerned a lawsuit filed by a commercial entity against the State Inspectorate for Control in Road Transport to annul or reduce a contraventional fine for violating mandatory rest periods, where the initial court of Braila declined jurisdiction arguing the continuous offense began when the vehicle was located in Buzau, while Buzau declined jurisdiction arguing the offense is not continuous or occurred in Braila. The Court determined that the violation of maximum driving hours constitutes a continuous contravention under Article 13(2) of Government Emergency Ordinance No. 2/2001, and because the act persisted through the moment of detection, the place of the offense coincides with the place of constatation (Buzau). Consequently, applying Article 32 of the same ordinance, which mandates that complaints be filed with the court in whose circumscription the contravention was committed, the Court established the Buzau Court's jurisdiction to hear the case.

Keywords

AI generated
traffic contravention negative conflict of jurisdiction territorial jurisdiction emergency ordinance commercial dispute concurrence of offences

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 din C. proc. civ.

The procedural basis invoked in the dispositive to establish the jurisdiction of the Buzau Court for resolving the negative conflict of competence.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila, petenta SC A. SRL, a solicitat în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier anularea procesului-verbal de contravenţie din data de 08.07.2014, iar în subsidiar, înlocuirea amenzii contravenţionale cu sancţiunea avertismentului.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin Sentinţa civilă nr. 6.193 din 10 septembrie 2015, Judecătoria Brăila a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de intimat şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că presupusa contravenţie a fost săvârşită în localitatea Buzău, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Buzău.

Presupusa contravenţie a constat în nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică redusă cu două ore sau mai mult, fiind vorba, aşadar, despre o contravenţie continuă, reglementată sub aspectul prescrierii sancţiunii, prin dispoziţiile art. 13 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, întrucât încălcarea obligaţiei legale durează în timp.

Potrivit textului de lege, data de la care începe să curgă termenul de prescripţie este cea a constatării faptei. Ca atare, data la care se consideră săvârşită o contravenţie continuă, în funcţie de care se poate determina şi locul săvârşirii, ca element raportat la care se apreciază asupra competenţei, este cea a constatării ei prin consemnarea în procesul-verbal.

2.2. Prin Sentinţa civilă nr. 12.604 din 26 noiembrie 2015, Judecătoria Buzău a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de către petentă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.

Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Buzău a apreciat că premisa de la care porneşte Judecătoria Brăila este greşită, deoarece art. 13 alin. (2), astfel cum a fost modificat, prevede că în cazul contravenţiilor continue, termenul de 6 luni curge de la data încetării săvârşirii faptei. Această modificare este în acord cu teoria potrivit căreia contravenţiile continue cunosc două momente cheie în desfăşurarea lor în timp, respectiv cel al săvârşirii (consumării), marcat de începutul activităţii contravenţionale şi cel al epuizării (încetării săvârşirii), marcat fie de intrarea în legalitate, fie de sancţionarea contravenţională.

Pe de altă parte, prin raportare la dispoziţiile art. 13 alin. (2) teza a doua din O.G. nr. 2/2001 care definesc contravenţia continuă drept o încălcare a obligaţiei legale care durează în timp, şi la valoarea socială ocrotită de către dispoziţiile Regulamentului (CE) 561/2006 care instituie perioada minimă de odihnă zilnică şi care constă, aşa cum se precizează în preambulul actului normativ menţionat, în asigurarea siguranţei transportului rutier, presupusa faptă contravenţională reţinută în sarcina petentei nu este o contravenţie continuă. Astfel, pentru a fi lezat obiectul juridic protejat (siguranţa transportului rutier) şi a se produce urmarea imediată (starea de pericol atât pentru conducătorul auto, cât şi pentru ceilalţi participanţi la trafic) nu este necesar ca încălcarea obligaţiei legale să dureze în timp, fiind suficient un singur act material de natură să întrerupă perioada minimă de odihnă zilnică. În niciun caz o presupusă încălcare a obligaţiei legale de a respecta perioada minimă de odihnă zilnică (în speţă aferentă datei de 23.06.2014) nu se prelungeşte în timp până la momentul constatării ei prin consemnarea în procesul-verbal de contravenţie (respectiv 08.07.2014).

Faţă de argumentele anterior expuse, analizând înscrisurile de la dosar, instanţa a reţinut că în data de 23.06.2014, autovehiculul cu numărul de înmatriculare x condus de numitul B., angajat al petentei, se afla în municipiul Brăila, iar nu în municipiul Buzău.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, în soluţionarea conflictului negativ de competenţă, reţine că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 din C. proc. civ.

Obiectul litigiului îl constituie plângerea împotriva procesului-verbal de contravenţie din 08.07.2014, emis de Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - Inspectoratul Teritorial nr. 7.

Rezultă din cuprinsul acestui proces-verbal că fapta de depăşire a perioadei maxime de conducere zilnic a fost constatată în localitatea Buzău, judeţul Buzău, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Buzău. Această faptă contravenţională reţinută în sarcina reclamantei este continuă, în sensul art. 13 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001.

Or, în contextul în care fapta a avut caracter continuu de la momentul depăşirii perioadei maxime de conducere neîntreruptă, este evident că a fost săvârşită şi în momentul controlului în trafic.

Astfel, locul săvârşirii contravenţiei coincide cu locul unde aceasta a fost constatată.

Conform art. 32 din O.G. nr. 2/2001, cu modificările şi completările ulterioare, "plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia".

În concluzie, faţă de cele reţinute anterior şi dispoziţiile citate care stabilesc expres competenţa de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei, Înalta Curte, în temeiul art. 135 din C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buzău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenta SC A. S.A în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, în favoarea Judecătoriei Buzău.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2016.

Procesat de ED