Territorial competence for trade-union-initiated administrative claims governed by union seat rather than defendant location

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii judiciare

Prin acţiunea promovata la data de 12 ianuarie 2017 pe rolul Tribunalului Dolj sub nr. xx/63/2017, reclamantul A. prin SAP "B." a chemat în judecată pe pârâtul Primarul com. Botoşana, solicitând să se dispună obligarea pârâtului: 1) să majoreze cuantumul brut al salariului de bază al reclamantului începând cu luna ianuarie 2015 cu suma de 100 RON faţă de salariul de bază acordat pentru luna decembrie 2014, iar începând cu luna decembrie 2015 cu un procent de 25% din cuantumul brut al salariului de bază acordat pentru luna septembrie 2015; 2) să-i acorde reclamantului despăgubiri egale cu diferenţa dintre salariul majorat potrivit capătului 1) de cerere şi cel efectiv încasat, începând cu data de 1 ianuarie 2015, şi respectiv, 1 decembrie 2015 până la data pronunţării sentinţei, sume actualizate la data plăţii, plus dobânda legală şi 3) să-i stabilească reclamantului începând cu data pronunţării sentinţei cuantumul brut al salariului de bază ţinând seama de majorările stabilite potrivit capătului 1) de cerere.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.

Prin Sentinţa nr. 1503 din 29 martie 2017, Tribunalul Dolj a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Suceava.

Prin Sentinţa nr. 1915 din 8 iunie 2017 Tribunalul Suceava a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia fiind suspendată judecata cauzei până la soluţionarea conflictului.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ. din 2010, urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Din actele dosarului rezultă că obiectul cauzei îl reprezintă cererea prin care reclamantul A. prin SAP "B." a solicitat obligarea pârâtului Primarul com. Botoşana: 1) să majoreze cuantumul brut al salariului de bază al reclamantului începând cu luna ianuarie 2015 cu suma de 100 RON faţă de salariul de bază acordat pentru luna decembrie 2014, iar începând cu luna decembrie 2015 cu un procent de 25% din cuantumul brut al salariului de bază acordat pentru luna septembrie 2015; 2) să-i acorde reclamantului despăgubiri egale cu diferenţa dintre salariul majorat potrivit capătului 1) de cerere şi cel efectiv încasat, începând cu data de 1 ianuarie 2015, şi respectiv, 1 decembrie 2015 până la data pronunţării sentinţei, sume actualizate la data plăţii, plus dobânda legală şi 3) să-i stabilească reclamantului începând cu data pronunţării sentinţei cuantumul brut al salariului de bază ţinând seama de majorările stabilite potrivit capătului 1) de cerere.

Fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "Reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanţa de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale".

În cauză, este de observat faptul că acţiunea în contencios administrativ a fost formulată de Sindicatul Administraţiei Publice "Forţa Legii".

Potrivit dispoziţiilor art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, conform cărora:

"Art. 28. - (1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.

(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres".

În condiţiile în care prevederile art. 28 din Legea nr. 62/2011 îşi aveau corespondentul în dispoziţiile art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (reglementarea anterioară care a fost abrogată de Legea nr. 62/2011), este obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., dezlegarea dată prin Decizia nr. 1/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-au decis următoarele:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabileşte că organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat.

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. 2) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant."

Astfel fiind, întrucât Sindicatul Administraţiei Publice "Forţa Legii" are calitate procesuală activă, se constată că, în aplicarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, sindicatul reclamant a optat pentru instanţa de la sediul său din Craiova, jud. Dolj, aflat în circumscripţia Tribunalului Dolj.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) şi 4 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanta SAP "B." pentru A. în contradictoriu cu pârâtul Primarul Comunei Botoşana, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2017.

Procesat de GGC - LM