Jurisdictional conflict in administrative litigation for union-claimed remuneration differences under Labor and Social Dialogue Law

Asupra conflictului negativ de competenţă;

Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii judiciare

Prin acţiunea promovată la data de 18 aprilie 2016 pe rolul Tribunalului Bucureşti sub nr. xx/3/2016, reclamantul Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "A.", în numele membrilor de sindicat din tabelul anexă, a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj, obligarea la plata diferenţei dintre valoarea financiară a normei de hrană efectiv plătită şi valoarea financiară a acesteia actualizată, raportată la valoarea calorică, pe perioada 1 februarie 2013 - 30 iunie 2015, sume actualizate cu indicele de inflaţie de la data scadenţei până la data efectuării plăţii, diferenţei dintre valoarea financiară a normei de echipament efectiv plătită şi valoarea financiară a acesteia actualizată anual, pe ultimii trei ani, de la data introducerii cererii de chemare în judecată, sume actualizate cu indicele de inflaţie de la data scadenţei până la data efectuării plăţii, obligarea pârâtului MAI, ordonator principal de credite să aloce fondurile necesare pentru achitarea drepturilor băneşti solicitate, cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă.

Prin Sentinţa civilă nr. 6017 din 26 octombrie 2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj.

Prin Sentinţa civilă nr. 1005 din 22 februarie 2017, Tribunalul Cluj, secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, conflicte de muncă şi asigurări sociale a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de instanţă din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia fiind suspendată judecata cauzei până la soluţionarea conflictului.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ. din 2010, urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Din actele dosarului rezultă că obiectul cauzei îl reprezintă cererea prin care Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "A.", în numele membrilor de sindicat, a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne si Inspectoratul Judeţean de Politie Cluj, obligarea la plata diferenţei dintre valoarea financiara a normei de hrana efectiv plătită şi valoarea financiara a acesteia actualizata, raportata la valoarea calorica, pe perioada 1 februarie 2013 - 30 iunie 2015, sume actualizate cu indicele de inflaţie de la data scadenţei până la data efectuării plăţii, diferenţei dintre valoarea financiară a normei de echipament efectiv plătită şi valoarea financiară a acesteia actualizata anual, pe ultimii trei ani, de la data introducerii cererii de chemare în judecată, sume actualizate cu indicele de inflaţie de la data scadenţei până la data efectuării plăţii, obligarea paratului MAI, ordonator principal de credite sa aloce fondurile necesare pentru achitarea drepturilor băneşti solicitate.

Fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "Reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanţa de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale".

În cauză, este de observat faptul că acţiunea în contencios administrativ a fost formulată de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "A.".

Potrivit dispoziţiilor art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011, conform cărora:

"Art. 28. - (1) Organizaţiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislaţia muncii, statutele funcţionarilor publici, contractele colective de muncă şi contractele individuale de muncă, precum şi din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcţionarilor publici, în faţa instanţelor judecătoreşti, organelor de jurisdicţie, a altor instituţii sau autorităţi ale statului, prin apărători proprii sau aleşi.

(2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1), organizaţiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acţiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acţiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizaţia sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunţă la judecată în mod expres".

În condiţiile în care prevederile art. 28 din Legea nr. 62/2011 îşi aveau corespondentul în dispoziţiile art. 28 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (reglementarea anterioară care a fost abrogată de Legea nr. 62/2011), este obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., dezlegarea dată prin Decizia nr. 1/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin care s-au decis următoarele:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 (în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011) stabileşte că organizaţiile sindicale au calitate procesuală activă în acţiunile promovate în numele membrilor de sindicat.

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 269 alin. (2) (fost art. 284 alin. 2) din Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, instanţa competentă teritorial în soluţionarea conflictelor de muncă în cazul acestor acţiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant."

Astfel fiind, întrucât Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "A." are calitate procesuală activă, se constată că, în aplicarea art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, sindicatul reclamant a optat pentru instanţa de la sediul său din Municipiul Bucureşti, sector 1, aflat în circumscripţia Tribunalului Bucureşti.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) şi 4 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanţii B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S. augustin, T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., toţi prin Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor "A.", în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2017.

Procesat de GGC - LM