Territorial jurisdiction for union-filed administrative labor claims: validity of plaintiff's option to sue at its own domicile

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Dolj, sub nr. xx/63/2017 reclamantele A. şi B., ambele prin Sindicatul Administraţiei Publice "C.", în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, au solicitat instanţei să dispună obligarea pârâtului să le acorde o despăgubire egală cu diferenţele salariale dintre salariul stabilit începând cu luna august 2016 şi cele de care acestea au beneficiat efectiv în perioada aprilie 2015 - iulie 2016, sume actualizate cu inflaţia la data plăţii efective, plus dobânda legală.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin Sentinţa nr. 1498 din 29 martie 2017, Tribunalul Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalul Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.

2.2. Prin Sentinţa nr. 3281 din 24 mai 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de Sindicatul Administraţiei Publice C. şi a declinat competenţa teritorială în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

Tribunalul Bucureşti a reţinut că acţiunea a fost formulată prin Sindicatul Administraţiei Publice "C.", în numele membrelor de sindicat A. şi B., potrivit art. 28 din Legea nr. 62/2011.

Calitatea procesuală activă revine, în cauza de faţă, sindicatului care a formulat acţiunea în apărarea drepturilor membrilor de sindicat, în acest sens pronunţându-se şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii, prin Decizia nr. 1/2013, astfel că, în mod legal reclamantul s-a adresat Tribunalului Dolj, ca instanţă în a cărei circumscripţie îşi are sediul, opţiunea sa neputând fi cenzurată de către instanţă.

3. Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, 135 alin. (1) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Reclamantul Sindicatul Administraţiei Publice "C.", în numele membrilor de sindicat A. şi B., funcţionari publici, a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere de obligare a pârâtului Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale la acordarea unor majorări salariale şi despăgubiri aferente.

În privinţa competenţei materiale de soluţionare a cauzei, întrucât reclamantele au calitatea de funcţionari publici, sunt aplicabile dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, conform cărora "Art. 109. - Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe".

Fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, sunt aplicabile normele cu caracter general prevăzute de art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, conform cărora "Reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanţa de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale".

În cauză, este de observat că acţiunea în contencios administrativ a fost formulată de Sindicatul Administraţiei Publice "C.", în numele membrilor de sindicat A. şi B., în temeiul art. 28 din Legea nr. 62/2011, care prevede că organizaţiile sindicale au dreptul de a formula acţiune în justiţie în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege având calitate procesuală activă.

Având în vedere că în materia contenciosului administrativ, sindicatele au calitate procesuală recunoscută în virtutea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a) teza finală din Legea nr. 554/2004, ca "organism social" interesat, în cauză nu se pune problema unei neconcordanţe cu Decizia nr. 1/2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - completul pentru soluţionarea recursurilor în interesul legii.

Totodată, Înalta Curte are în vedere şi soluţia de principiu adoptată la nivelul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în şedinţa din data de 22 mai 2017, potrivit căreia "în materia contenciosului administrativ, în acţiunile formulate de sindicate în numele membrilor lor, competenţa de soluţionare a cauzei se stabileşte în funcţie de dispoziţiile speciale prevăzute de art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu exercitarea dreptului de opţiune al reclamantului."

Cum în cauză Sindicatul Administraţiei Publice,,Forţa Legii" are calitate procesuală activă, se constată că, în aplicarea art. 10 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, acesta a optat pentru instanţa de la sediul său, situat în municipiul Craiova, judeţul Dolj, aflat în circumscripţia Tribunalului Dolj.

În consecinţă, competenţa de soluţionare a cauzei fiind dobândită de către Tribunalului Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca efect al alegerii de competenţă efectuate de către reclamant, această instanţă nu se mai putea desesiza ulterior în favoarea altei instanţe, o atare concluzie fiind desprinsă din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantele A. şi B., prin Sindicatul Administraţiei Publice C., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 septembrie 2017.

Procesat de GGC - LM