Jurisdictional regulator assigning judges' salary dispute to labor tribunal under Labor Code

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş, secţia civilă la data de 14 noiembrie 2016, sub nr. xx/102/2016, reclamanţii A. şi B. au solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Tribunalul Neamţ şi Curtea de Apel Bacău, ca prin hotărârea ce se va pronunţa:

• să fie stabilit cuantumul indemnizaţiei brute lunare precum şi cuantumul sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, a sporului de confidenţialitate şi a sporului pentru condiţii deosebite de muncă cuvenite la acelaşi nivel cu judecătorii având grad de tribunal/curte de apel şi aceeaşi vechime în funcţia de judecător, dobândite anterior datei de 31 decembrie 2010;

• să fie obligaţi pârâţii în solidar la plata cu titlu de despăgubiri materiale a sumelor echivalente reprezentând diferenţa dintre cuantumul brut al indemnizaţiei de încadrare lunare cuvenit şi primit de ceilalţi judecători, înainte de 1 ianuarie 2011 şi cuantumul brut al indemnizaţiei lunare primit efectiv de reclamanţi, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală

• să fie obligaţi pârâţii în solidar la plata, la zi şi în continuare, în viitor, cu titlu de despăgubiri materiale, a sumelor echivalente reprezentând diferenţa dintre indemnizaţia brută lunară a judecătorilor faţă de care s-a realizat referinţa şi indemnizaţia pe care reclamanţii au primit-o efectiv, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală

• să fie obligaţi pârâţii în solidar la plata pentru fiecare reclamant începând cu datele la care au trecut în alte tranşe de vechime în funcţie/în muncă şi în continuare, cu titlu de despăgubiri materiale, a sumelor echivalente cu diferenţa dintre cuantumul sporurilor de risc şi suprasolicitare neuropsihică, a sporului de confidenţialitate şi a sporului pentru condiţii deosebite de muncă, cuvenite raportat la valoarea stabilită a indemnizaţiei brute lunare de la primul capăt de cerere şi cuantumul acestor sporuri primit în prezent, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Mureş, secţia civilă

Prin Sentinţa civilă nr. 83 din 7 februarie 2017, Tribunalul Mureş, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, apreciind că în cauză sunt aplicabile prevederile art. 7 alin. (2), Cap. VIII din Anexa VI la Legea-cadru nr. 284/2010.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 21 februarie 2017, sub acelaşi număr de dosar.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal

Prin Sentinţa civilă nr. 1426 din 20 aprilie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Mureş, secţia civilă. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, curtea de apel a reţinut că raportul juridic pe care se grefează petitul acţiunii (plata unor despăgubiri derivând din drepturi salariale) este un raport juridic de muncă sui generis, această calificare fiind făcută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, prin Decizia în interesul legii nr. 46 din 15 decembrie 2008. Pe cale de consecinţă, litigiul promovat nu este unul în contencios administrativ, ci un litigiu de muncă, instanţa competentă din punct de vedere material fiind tribunalul. În consecinţă, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti şi declinată competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Mureş, secţia civilă.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte reţine că obiectul cauzei îl reprezintă raportul de serviciu al reclamanţilor, privind obligarea pârâţilor la plata unor despăgubiri materiale, reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale primite şi cele cuvenite, susţinând o interpretare şi aplicare eronată a Legii nr. 330/2009, O.U.G. nr. 1/2010, Legii nr. 284/2010, Legii nr. 285/2010, Legii nr. 283/2010 care ar fi condus la neaplicarea, după data de 31 decembrie 2010, a aceloraşi procente de creştere salarială la momentul trecerii într-o altă treaptă de vechime în funcţie/muncă similar judecătorilor aflaţi în aceeaşi situaţie profesională, dar care au îndeplinit criteriile de majorare anterior datei de 1 ianuarie 2011, despăgubiri actualizate cu indicele de inflaţie, precum şi la plata dobânzilor legale, calculate de la scadenţă şi până la plata efectivă.

Înalta Curte constată că reclamanţii sunt judecători, iar în ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată există o procedură specială în situaţia personalului din justiţie care contestă modul în care au fost stabilite drepturile salariale.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Capitolul VIII din Anexa VI la Legea nr. 284/2010 "(1) Personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulţumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestaţie, în termen de 15 zile de la data comunicării actului administrativ al ordonatorului de credite, la organele de conducere ale Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, la colegiile de conducere ale curţilor de apel sau parchetelor de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de cel mult 30 de zile", iar potrivit alin. (2). "Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sau, după caz, a Curţii de Apel Bucureşti, pentru celelalte hotărâri."

Înalta Curte constată că ipoteza normei mai sus menţionată şi care ar fi atras competenţa materială şi teritorială exclusivă a Curţii de Apel Bucureşti nu este îndeplinită, deoarece reclamanţii nu contestă actul emis de ordonatorul de credite.

Prin urmare, avându-se în vedere calitatea reclamanţilor - judecători în cadrul Tribunalului Neamţ, cât şi conţinutul cererii de chemare în judecată care vizează solicitări specifice domeniului raporturilor de muncă, competenţa materială de soluţionare a litigiului se stabileşte în raport de dispoziţiile Codului muncii, respectiv Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Legii nr. 62/2011, republicată.

Potrivit art. 269 alin. (1) şi (2) din Codul muncii şi art. 208 din Legea nr. 62/2011 republicată, cererile referitoare la cauzele privind conflictele de muncă se adresează tribunalului competent - specializat în judecarea conflictelor de muncă în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş, secţia civilă (complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale).

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii A. şi B. şi pe pârâţii Ministerul Justiţiei, Tribunalul Neamţ şi Curtea de Apel Bacău, în favoarea Tribunalului Mureş, secţia civilă (complet specializat în litigii de muncă şi asigurări sociale).

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 septembrie 2017.

Procesat de GGC - LM