Tardiness of administrative appeal and limits of material error review under Article 318 Civil Procedure Code

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul contestaţiei în anulare

Prin Decizia civilă nr. 1162 din 23 martie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice, în numele şi pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene împotriva Sentinţei civile nr. 128 din 15 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

A reţinut instanţa de recurs, în esenţă, că recurentul a formulat cererea de recurs cu depăşirea termenului legal prevăzut de dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, potrivit căruia hotărârea poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Astfel, din examinarea înscrisurilor depuse în recurs, s-a constatat că termenul de declarare a recursului a fost depăşit, întrucât sentinţa recurată a fost comunicată pârâtului Ministerul Fondurilor Europene la data de 30 decembrie 2016 iar Ministerul Finanţelor Publice, în numele şi pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a promovat recursul la data de 19 ianuarie 2017 (data poştei).

A fost înlăturată apărarea recurentului cu referire la promovarea recursului în termen, prin raportare la data înaintării hotărârii recurate către Ministerul Finanţelor Publice, întrucât drepturile şi obligaţiile procesuale în cauză aparţin Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, iar exercitarea acestora, chiar şi printr-o altă instituţie, trebuie să se realizeze cu respectarea dispoziţiilor legale şi a termenelor prevăzute de acestea.

2. Motivele şi temeiul legal al contestaţiei în anulare

Prin cererea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 10 aprilie 2017, sub nr. xx/1/2017, contestatorul Ministerul Finanţelor Publice, în numele şi pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (în baza mandatului legal acordat prin art. 23 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2017 şi prin art. II alin. (4) din O.U.G. nr. 6/2013 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 96/2012, aprobată cu completări prin Legea nr. 195/2013) a formulat contestaţie în anulare, întemeiată pe dispoziţiile art. 318 din C. proc. civ. de la 1865, solicitând anularea Deciziei nr. 1162 din 23 martie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/2012, şi rejudecarea recursului formulat de pârât împotriva Sentinţei civile nr. 128 din 15 noiembrie 2016 a Curţii de Apel Bacău.

Contestatorul a susţinut că dezlegarea dată de instanţa de recurs este rezultatul unei greşeli materiale. Din considerentele deciziei atacate, rezultă că instanţa de recurs nu a făcut nicio referire la înscrisul aflat la dosarul instanţei de recurs, care atestă faptul că hotărârea judecătorească pronunţată de instanţa de fond a fost comunicată şi înregistrată la Ministerul Fondurilor Europene la data de 3 ianuarie 2017, astfel încât, acest înscris omis de instanţa de recurs la analiza excepţiei tardivităţii, invocată din oficiu, a condus la soluţia greşită de admitere a excepţiei tardivităţii formulării recursului. Astfel, neobservarea unui înscris în condiţiile în care acesta era depus la dosarul cauzei, poate fi considerată o greşeală materială, în sensul art. 318 alin. (1) teza I din C. proc. civ. de la 1865.

3. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimata Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca inadmisibilă, întrucât contestatorul nu se prevalează de data exactă a comunicării, ci invocă o interpretare greşită a acestei date, ceea ce apare ca inadmisibil pentru calea de atac promovată şi nu poate constitui un motiv care să se încadreze în cele prevăzute de art. 318 C. proc. civ. Pe fond, a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca nefondată.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi decizia atacată, prin prisma dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte constată ca sunt nefondate, atât excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, invocate de intimata Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău, cât şi contestaţia în anulare formulată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, prin reprezentant legal Ministerul Finanţelor Publice, pentru următoarele considerente.

1. Referitor la excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare

În susţinerea excepţiei, intimata Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău a apreciat contestaţia în anulare ca fiind inadmisibilă întrucât motivul invocat (existenţa unei greşeli materiale), astfel cum este dezvoltat de către contestator, vizează, în fapt, o greşeală de judecată a instanţei de recurs, care nu poate fi analizată pe calea contestaţiei în anulare.

Înalta Curte va respinge această excepţie ca neîntemeiată, reţinând că argumentele invocate în susţinerea ei ţin de fondul contestaţiei în anulare. Pentru ca o cerere adresată instanţei de judecată să fie considerată inadmisibilă, trebuie să-i lipsească (să nu îndeplinească) una dintre condiţiile necesare promovării sale, potrivit temeiului de drept în baza căruia este formulată.

Dispoziţiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ., pe care contestatorul şi-a fondat cererea, oferă posibilitatea părţilor de a formula contestaţie în anulare împotriva unei hotărâri pronunţate în recurs, pentru motivele indicate în text. Din analiza contestaţiei rezultă că aceasta a fost formulată împotriva unei decizii civile pronunţate în calea de atac a recursului, iar motivele invocate se raportează la existenţa unei pretinse greşeli materiale a instanţei de recurs, fiind indicate şi aspectele asupra cărora ar fi purtat această eroare, potrivit art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ.

Aşadar, cererea contestatorului se încadrează în condiţiile prevăzute de textul de lege, iar temeinicia sau netemeinicia motivelor invocate, respectiv constatarea existenţei sau inexistenţei unei greşeli materiale, ţine de analiza contestaţiei în fond, şi nu constituie un aspect de inadmisibilitate al cererii, care să tindă la respingerea acesteia fără antamarea fondului cauzei.

Pentru aceste motive, Înalta Curte va respinge excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, ca nefondată.

2. Referitor la fondul contestaţiei în anulare

Motivul de anulare prevăzut de art. 318 alin. (1) teza I C. proc. civ., este neîntemeiat.

În conformitate cu dispoziţiile acestui text de lege, "Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale (...)".

În cauză, contestatorul a afirmat că soluţia instanţei de recurs este rezultatul unei greşeli materiale cauzată de neobservarea şi, pe cale de consecinţă, necercetarea unui înscris existent la dosar, pe care îl consideră determinant pentru soluţia pronunţată în cauză.

Astfel, contestatorul a apreciat că hotărârea pronunţată este rezultatul unei greşeli materiale, întrucât instanţa a omis să analizeze înscrisul aflat la dosarul instanţei de recurs, care atestă faptul că hotărârea judecătorească pronunţată de instanţa de fond a fost comunicată şi înregistrată la Ministerul Fondurilor Europene la data de 3 ianuarie 2017, ceea ce a condus la soluţia greşită de admitere a excepţiei tardivităţii formulării recursului.

Înalta Curte constată că înscrisul pe care contestatorul şi-a întemeiat cererea a fost depus în dosarul de recurs, fiind avut în vedere de instanţă la analiza excepţiei tardivităţii formulării recursului. Astfel, cu observarea înscrisului de care se prevalează contestatorul, instanţa de recurs a arătat motivele pentru care singura dată ce poate fi reţinută, fără dubiu, ca reprezentând data comunicării sentinţei recurate şi de la care începe să curgă termenul legal de formulare a recursului, este data de 30 decembrie 2016 (când sentinţa a fost comunicată pârâtului Ministerul Fondurilor Europene), iar nu data înaintării hotărârii recurate către Ministerul Finanţelor Publice.

Noţiunea de "greşeală materială", stipulată de dispoziţiile art. 318 alin. (1) C. proc. civ., a fost analizată în doctrină şi jurisprudenţă prin opoziţie cu greşeala de judecată, arătându-se că textul vizează erori cu caracter formal, procedural, sau situaţii în care se confundă sau se omit date materiale importante ale cauzei, nefiind permisă reexaminarea fondului prin prisma reaprecierii probelor administrate.

Or, aspectul invocat prin contestaţia în anulare (stabilirea datei comunicării sentinţei recurate) a fost analizat şi dezlegat de instanţa de recurs pe baza înscrisurilor existente la dosar, iar repunerea acestuia în discuţie urmăreşte reanalizarea probelor administrate cu privire la tardivitatea căii de atac, constituind un veritabil "recurs la recurs".

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, apreciind că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele impuse de dispoziţiile art. 318 teza I din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, ca nefondată.

Respinge contestaţia în anulare formulată de Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, prin reprezentant legal Ministerul Finanţelor Publice împotriva Deciziei nr. 1162 din 23 martie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2012, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 septembrie 2017.

Procesat de GGC - LM