Currency exchange license suspension voided after underlying contravention record annulled

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Timiş, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală de Management al Domeniilor Reglementate Specific, anularea deciziei din 25.06.2013 şi a deciziei din 07.06.2013, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Declinarea de competenţă

Prin Sentinţa civilă nr. 8.428 din 11 decembrie 2013, Tribunalul Timiş a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de către pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reţinând, în esenţă, că actul contestat este emis de o autoritate publică centrală.

1.3. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 48 din 18 februarie 2014, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL împotriva pârâtului Ministerul Finanţelor Publice - Comisia de Autorizare a Activităţii de Schimb Valutar, şi, în consecinţă, a anulat deciziile din 7.06.2013 şi din 25.06.2013, emise de pârât şi l-a obligat pe acesta la 100 RON cheltuieli de judecată faţă de reclamantă.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei civile nr. 48 din 18 februarie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, în reprezentarea pârâtului Ministerul Finanţelor Publice - Comisia de Autorizare a Activităţii de Schimb Valutar, solicitând casarea acesteia şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii formulate de reclamanta SC A. SRL, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea cererii, recurenta a arătat că suspendarea codului statistic valutar pentru punctul de schimb valutar al SC A. SRL, situat în Municipiul Timişoara, jud. Timiş, a fost dispusă de Comisia de autorizare a activităţii de schimb valutar prin Decizia din 07.06.2013, în temeiul art. 24 alin. (3) lit. b) din Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 664/2012.

Cu adresa din 22.04.2013, înregistrată la Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală Management al Domeniilor Reglementate Specific din 22.04.2013, Garda Financiara - Comisariatul General a adus la cunoştinţa Comisiei de autorizare a activităţii de schimb valutar, rezultatele controlului efectuat la punctul de lucru al SC A. SRL, cu sediul în Municipiul Timişoara, jud. Timiş, societate având autorizaţia din data de 01.01.2013 pentru 5 puncte de schimb valutar.

În cuprinsul adresei indicate anterior, s-a menţionat că echipa de control a Gărzii Financiare a constatat neemiterea de bonuri fiscale pentru operaţiunile de schimb valutar în incinta punctului de schimb valutar din Municipiul Timişoara, jud. Timiş, aparţinând SC A. SRL, aceasta societate fiind sancţionată contravenţional, în temeiul dispoziţiilor O.U.G. nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Prin aceeaşi adresa menţionată mai sus, Garda Financiara - Comisariatul General a propus, în conformitate cu dispoziţiile art. 24 alin. (3) lit. b) din Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 664/2012, suspendarea codului statistic atribuit punctului de schimb valutar, situat în Timişoara, jud. Timiş.

Aşa cum se poate observa din analiza procesului-verbal de contravenţie şi, respectiv, a deciziei a cărei anulare se solicita prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentei cauze, cele două sancţiuni au fost aplicate de entităţi diferite, potrivit atribuţiilor fiecăreia dintre acestea, prin acte diferite şi, deosebit de important, în baza unor temeiuri de drept diferite.

1.4. Apărările intimatei

Intimata A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

A invocat, pe cale de excepţie, tardivitatea formulării şi depunerii cererii de recurs, precum şi nulitatea recursului.

În continuare, a evocat situaţia de fapt şi considerentele hotărârii atacate şi a precizat că procesul-verbal încheiat de Garda Financiară a fost anulat prin Sentinţa civilă nr. 15.025 din 2.12.2013 a Judecătoriei Timişoara, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr. 290/2014 pronunţată de către Tribunalul Timiş.

A mai arătat că motivele de fapt invocate de recurentă nu aduc nici o critică împotriva sentinţei nr. 48 din 18.02.2014, susţinând temeinicia procesului-verbal şi, deşi la finalul recursului citează textul art. 24 alin. (3) lit. b), nu face nici o referire asupra faptului că Decizia nu avea menţionat în cuprinsul său nici un termen.

2. Procedura de soluţionare a recursului

2.1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 31 martie 2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din 6 octombrie 2015, completul filtru a constatat, faţă de conţinutul raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara în reprezentarea Ministerului Finanţelor Publice - Comisia de Autorizare a Activităţii de Schimb Valutar ca fiind admisibil în principiu, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat şi a fixat termen pentru judecata pe fond a recursului.

2.2. Considerentele şi soluţia instanţei de control judiciar

Examinând sentinţa recurată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat şi îl va respinge, pentru considerentele ce urmează.

Urmare a unui control efectuat de Garda Financiară - Comisariatul general la punctul de schimb valutar al SC A. SRL, s-a constatat, conform procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor din 10.04.2013, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate operaţiunile de schimb valutar efectuate, fapta fiind sancţionată contravenţional conform prevederilor O.U.G. nr. 28/1999, republicată, cu amendă şi confiscarea sumei de 30.000 euro identificaţi în incinta casei de schimb valutar ca provenind din schimb valutar nelegal.

În baza constatărilor procesului-verbal sus-menţionat, Garda Financiară a propus aplicarea sancţiunii suspendării codului statistic valutar pentru punctul de schimb valutar al SC A. SRL, sancţiune aplicată prin decizia din 7.06.2013, ce face obiectul cauzei de faţă, de către pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Comisia de autorizare a activităţii de schimb valutar.

Contestaţia administrativă formulată de intimata-reclamantă a fost respinsă prin Decizia din 25.06.2013, a cărei anulare se solicită, de asemenea, prin cererea de chemare în judecată ce face obiectul prezentei cauze.

Instanţa de fond a apreciat Decizia din 07.06.2013 ca nelegală, din perspectiva dispunerii măsurii suspendării codului statistic pe o perioadă de timp nelimitată, aspect ce ar reprezenta încălcarea, de către pârâtul-recurent, a dispoziţiilor art. 24 alin. (3) lit. b) din Anexa 2 la Ordinul MFP nr. 664/2012, respectiv încălcarea dreptului reclamantei-intimate de a-şi continua activitatea comercială în condiţiile prevăzute de lege.

Fără a critica considerentele instanţei de fond, Înalta Curte reţine că, prin Decizia nr. 290 din 25 aprilie 2014, pronunţată de Tribunalul Timiş, definitivă, a fost anulat procesul-verbal de contravenţie din 10.04.2013, cu consecinţa anulării sancţiunii contravenţionale principale şi a sancţiunilor contravenţionale complementare, dispunându-se şi restituirea, către petentul B., a sumei de 30.000 euro confiscată în baza procesului-verbal de contravenţie din 10.04.2013 conform chitanţei din 10.04.2013.

Anularea procesului-verbal în temeiul cărora a fost iniţiat demersul rezultat cu emiterea actului contestat are ca efect lipsirea de fundament a oricăror măsuri subsecvente adoptate, condiţii în care Decizia din 07.06.2013, respectiv Decizia din 25.06.2013 apar ca nelegale, impunându-se menţinerea soluţiei de anulare a acestora, pronunţată de instanţa de fond.

Pentru aceste considerente, apreciindu-se că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă legală şi temeinică şi că nu sunt incidente motive care să atragă modificarea sau casarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara în reprezentarea Ministerului Finanţelor Publice - Comisia de Autorizare a Activităţii de Schimb Valutar împotriva Sentinţei nr. 48 din 18 februarie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 februarie 2016.

Procesat de ED