Public procurement contract dispute: jurisdiction assigned to tribunal, resolving negative conflict between court of appeal and tribunal
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Bucharest Tribunal, Second Section for Administrative and Fiscal Litigation, rejecting the Court of Appeal’s declination. The dispute concerned a civil claim filed by a limited liability company against the Ministry of Economy for payment of statutory interest on delayed settlements under a public procurement contract for services. The court determined that because the underlying agreement qualified as a public procurement contract under Emergency Ordinance No. 34/2006, and the defendant is a central public authority, first-instance jurisdiction lies with the tribunal’s administrative and fiscal section pursuant to Article 286 of the same ordinance, which supersedes the general jurisdictional rules of Law No. 554/2004.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 din C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, art. 3 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006; Public procurement contract dispute: jurisdiction assigned to tribunal, resolving negative conflict between court of appeal and tribunal: Potrivit art. 10 alin. (1) şi alin. (11) din Legea nr. 554/2004, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa civilă nr. 3.897 din 26 mai 2015, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa soluţionării acţiunii formulate de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Învestită prin declinare, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 2.676 din 20 octombrie 2015 a admis excepţia de necompetenţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a, a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului.
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 135 din C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea acestuia.
Înalta Curte constată că, în cauză, competenţa de soluţionare a litigiului aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluţionare, de către instanţele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acţiunii judiciare.
Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.
Potrivit art. 10 alin. (1) şi alin. (11) din Legea nr. 554/2004, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
(11) Toate cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel."
Deci, art. 10 alin. (1) şi alin. (11) din Legea nr. 554/2004, reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal în raport cu organul emitent al actului şi în funcţie de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006 contract de achiziţie publică este "contractul care include şi categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229 alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă;"
Potrivit art. 8 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ "Este autoritate contractantă în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă:
a) oricare organism al statului - autoritate publică sau instituţie publică - care acţionează la nivel central ori la nivel regional sau local."
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 29.10.2014, reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Economiei, a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 1738,90 RON reprezentând dobândă legală.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că suma este datorată de pârât pentru achitarea cu întârziere a deconturilor întocmite în baza contractului nr. x/24.01.2014, invocând în drept dispoziţiile H.G. nr. 296/2007, O.G. nr. 13/2011.
Înalta Curte apreciază că, în cauză, contractul de prestări servicii încheiat de Ministerul Economiei este un contract de achiziţie publică în sensul O.U.G. nr. 34/2006.
În privinţa contractelor de achiziţie publică art. 286 din O.U.G. nr. 34/2006 prevede că "(1) Procesele şi cererile privind acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului în circumscripţia căruia se află sediul autorităţii contractante."
Prin urmare, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta SC "A." SRL şi pârâtul Ministerul Economiei în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 ianuarie 2016.
Procesat de ED