Audiovisual fine upheld: service-offer deviations justify 10,000 RON penalty; appeal quashed as unfounded.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată pe rolul Curţii de Apel Bacău, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu Consiliul Naţional al Audiovizualului, anularea Deciziei nr. 414 din 25 iulie 2013 prin care a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 10.000 RON. În subsidiar, a solicitat înlocuirea sancţiunii amenzii cu avertismentul, în temeiul dispoziţiilor art. 90 alin. (3) din Legea audiovizualului.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 220 din 22 noiembrie 2013, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta SC A. SRL; invocând prevederile art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ. 2010 recurenta solicită modificarea în tot a sentinţei şi anularea Deciziei nr. 414/2013 emisă de intimatul CNA sau, în subsidiar, înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea somaţiei publice.

În motivarea recursului se arată următoarele:

- instanţa de fond a înţeles greşit că reclamanta ar fi criticat raportul de control referitor la omisiunea de a indica locul controlului, în fapt omisiunea existând în decizia de sancţionare; or, susţine recurenta, între cele două acte există o distincţie esenţială; în acest context, se arată că, presupunând că s-a efectuat controlul la doi abonaţi ai reclamantei recurente, veridicitatea şi autenticitatea presupuselor constatări ar fi afectată timp cât nu s-au luat în calcul factorii care pot altera în sens negativ retransmisia ofertei serviciilor de programe precum şi posibilitatea ca unii abonaţi să fi şters anumite programe din grilă;

- instanţa nu a ţinut cont de încălcarea principiului nediscriminării de către pârâtul intimat, rezultat din faptul că alte societăţi comerciale sau întreprinderi individuale au primit sancţiuni mai blânde pentru fapte mai grave.

1.4 Întâmpinare

Intimatul Consiliul Naţional al Audiovizualului a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că sentinţa este legală şi temeinică.

2. Procedura de soluţionare a recursului

2.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 3 februarie 2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 29 septembrie 2015 completul filtru, a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi pe cale de consecinţă a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2.2 Soluţionarea recursului

Examinând actele şi lucrările dosarului precum şi susţinerile părţilor, judecând în limitele motivelor de casare invocate (art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ. 2010; în continuare, C. proc. civ.), Înalta Curte constată că recursul este neîntemeiat pentru considerentele ce se vor arată în continuare:

Cu privire la primul motiv de recurs (hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei), Înalta Curte constată că sentinţa respectă exigenţele impuse de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., arătând motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei şi indicând într-o manieră suficientă argumentele pentru care au fost respinse apărările reclamantei.

Prevederile legale mai sus indicate nu obligă instanţa să răspundă tuturor apărărilor avansate de parte, acestea putând fi analizate global, printr-un raţionament juridic de sinteză ori luând în considerare un singur aspect considerat esenţial, astfel că omisiunea de a cerceta un anumit argument sau o afirmaţie nu constituie automat motiv de casare a sentinţei. Pentru a avea această consecinţă, omisiunea trebuie să fie decisivă, să afecteze echitatea procedurii, să denote lipsa de "ascultare" a părţii, ceea ce nu este cazul în speţă.

În consecinţă, recursul întemeiat pe acest considerent este neîntemeiat.

Cu privire la cel de-al doilea motiv de recurs (hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material), Înalta Curte ia în considerare apărarea recurentului bazată pe presupusa încălcare a principiului nediscriminării de către pârâtul intimat, necenzurată de instanţa de fond, şi observă că actele şi lucrările dosarului nu confirmă afirmaţiile recurentei privind împrejurarea că alte societăţi comerciale sau întreprinderi individuale - cu ar fi SC B. SRL, SC C. SRL, SC D. SRL sau Î.I. E., sancţionate diferit sau care au săvârşit, în opinia recurentei, fapte mai grave - s-ar afla în aceeaşi situaţie cu recurenta [încălcarea dispoziţiilor art. 74 alin. (3) din Legea nr. 504/2002 prin transmiterea fără acordul CNA a 23 de programe în plus şi a unui program în minus faţă de oferta de servicii aprobată, încălcarea dispoziţiilor art. 82 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege prin netransmiterea mai multor programe obligatorii].

Intimatul beneficiază de o anumită marjă de apreciere în individualizarea sancţiunii care nu poate fi limitată decât pentru exces de putere, ceea ce nu este cazul în speţă, amenda fiind stabilită la minimul legal.

În consecinţă, şi cel de-al doilea motiv de recurs este neîntemeiat.

În ceea ce priveşte celelalte apărări formulate de recurentă (omisiunea instanţei de fond de a lua în considerare posibilii factori care pot altera în sens negativ retransmisia ofertei serviciilor de programe precum şi posibilitatea ca unii abonaţi să fi şters anumite programe din grilă), Înalta Curte constată că pun în discuţie starea de fapt, necenzurabilă pe calea recursului (potrivit art. 488 C. proc. civ., casarea poate fi cerută numai pentru motive de nelegalitate).

Aşa fiind, în baza art. 496 C. proc. civ., recursul urmează să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC A. SRL împotriva Sentinţei civile nr. 220 din 22 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 ianuarie 2016.

Procesat de GGC - CT