Diploma recognition claim fails for lack of explicit refusal; appeal dismissed as unfounded

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu Ministerul Educaţiei Naţionale, obligarea acestuia la recunoaşterea diplomei de licenţă, comunicate şi nerecunoscută.

1.2. Soluţia primei instanţe

Curtea de Apel Craiova, prin Sentinţa nr. 377 din 25 octombrie 2013, a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale, reţinând că cererea formulată nu se încadrează în ipotezele de obiect ale acţiunii în contencios administrativ şi nici nu s-a dovedit manifestarea unui refuz nejustificat din partea autorităţii pârâte.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei civile nr. 377 din 25 octombrie 2013 a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în urma rejudecării, pe fond, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În motivarea căii de atac, recurentul invocă motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, arătând că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Prin criticile formulate se susţine, în esenţă, că instanţa de fond a făcut o interpretare eronată a înscrisurilor depuse la dosar, iar dispozitivul contrazice considerentele, în sensul că deşi instanţa reţine că reclamantul nu justifică un interes, totuşi respinge acţiunea ca neîntemeiată.

II. Hotărârea şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, în raport de actele şi lucrările dosarului, precum şi de dispoziţiile legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Recurentul-reclamant a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând refuzul nejustificat al ministerului intimat de a-i recunoaşte Diploma de licenţă, emisă de Universitatea "B." Bucureşti - Facultatea de Muzică, Specializarea Pedagogie muzicală.

În cauză, nu se poate vorbi însă de un refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri, în sensul art. 2 lit. i) din Legea nr. 554/2004, având în vedere normele care reglementează atribuţiile ministerului recurent, respectiv Legea nr. 1/2011 şi H.G. nr. 536/2011, dar şi reglementările legale relevante pentru speţă - Ordinul MECTS nr. 2.284/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii în învăţământul superior şi Legea învăţământului nr. 84/1995 în vigoare la momentul eliberării diplomei de licenţă a reclamantului.

Prin urmare, nu se poate reţine că autoritatea publică intimată are vreo atribuţie de a emite acte prin care să recunoască diploma de licenţă şi suplimentul la diplomă, acte deja eliberate de instituţiile de învăţământ superior, cu aprobarea intimatului-pârât Ministerul Educaţiei Naţionale fiind tipărite pe formularele tipizate emise de acesta.

Diploma de licenţă este un document oficial şi, câtă vreme nu a fost revocată de emitent sau anulată irevocabil prin hotărâre judecătorească, se prezumă că a fost eliberată în condiţii de legalitate, deci produce efecte juridice sub aspectul drepturilor ce decurg din ea.

În speţă, se solicită recunoaşterea unei diplome de licenţă, or, diplomele de licenţă obţinute în România sunt recunoscute de plin drept, fără obţinerea unei alte formalităţi, nu există niciun text legal care să impună recunoaşterea unei diplome de licenţă.

În acest sens, dispoziţiile art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 42/2015 privind dreptul absolvenţilor de a beneficia de acte de studii recunoscute la finalizarea unor studii neautorizate şi sancţionarea instituţiilor de învăţământ care şcolarizează fără autorizare stabilesc următoarele:

"O diplomă eliberată, în condiţiile legii, de către o instituţie de învăţământ superior acreditată atestă finalizarea studiilor, este recunoscută de stat şi reprezintă un înscris oficial".

Pe de altă parte, Înalta Curte constată că reclamantul nu a depus nici în faţa instanţei de fond şi nici în cadrul căii de atac a recursului, niciun înscris din care să rezulte că a fost împiedicat să îşi exercite drepturile conferite de diploma de licenţă eliberată de instituia de învăţământ superior absolvită, nefăcând dovada vreunui demers al său oficial adresat instituţiilor competente şi, corelativ, a refuzului explicit, exprimat cu exces de putere al autorităţii pârâte în sensul de a nu îi permite să îşi desfăşoare profesia pe care şi-a ales-o în temeiul studiilor universitare finalizate cu examenul de licenţă, potrivit diplomei al cărui titular este, încă din anul 2009.

În lipsa oricăror dovezi, simpla afirmaţie a reclamantului referitoare la posibila vătămare a dreptului său subiectiv recunoscut de lege prin intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 10/2009, respectiv a Ordinului nr. 4.235/2010 a M.E.C.T. nu poate constitui temei de fapt şi de drept al soluţiei de admitere a unui astfel de petit.

În ceea ce priveşte critica vizând existenţa unei contradictorialităţii între considerente şi dispozitiv, Înalta Curte constată că este nefondată.

Astfel, raţionamentul juridic expus de judecătorul fondului s-a întemeiat pe neîndeplinirea condiţiei vătămării unui interes legitim, astfel cum această noţiune este prevăzută de art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ipoteză care conduce la netemeinicia demersului judiciar, ci nu la lipsa interesului procesual, în sensul de condiţie a exercitării oricărei acţiuni civile şi care ar fi condus la o soluţie de respingere a cererii ca lipsită de interes.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva Sentinţei nr. 377 din 25 octombrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2016.

Procesat de ED