Incompetence of cassation court due to monetary threshold in foreign-currency credit contract abusive clause litigation

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 4 februarie 2015, reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu pârâtele SC C. SA - Sucursala Timişoara şi SC D. prin reprezentant SC C. SA au solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale şi implicit constatarea nulităţii absolute parţiale a Contractului de credit nr. HL 17261 din data de 7 noiembrie 2007, ca urmare a constatării clauzelor abuzive în acesta, după cum urmează:

- prin transformarea retroactivă şi recalcularea atât pentru trecut cât şi pentru viitor a cuantumului ratelor, dobânzilor, comisioanelor şi penalităţilor la valoarea cursului valutar oficial al BNR al francului elveţian raportat la moneda leu din ziua contractării - 7 noiembrie 2007 - de 2,0448 RON/1 CHF, şi restituirea sumelor astfel încasate fără drept;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a art. 4 prin anularea punctelor 4.1, 4.2 alin. (2), 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, şi impunerea unei dobânzi fixe (şi nu variabilă) de 4,40 % pe an pe toată durata contractării cu înlăturarea elementului aleatoric constând în "indicele de referinţă stabilit de bancă"

- constatarea nulităţii absolute a art. 4.9 prin reducerea nivelului de 15 puncte procentuale la 2 puncte procentuale de majorare a dobânzii în caz de sume datorate şi neplătite la scadenţă, aceasta fiind suficientă pentru eventuala pierdere a băncii,

- constatarea nulităţii absolute a punctului 4.11 lit. b) din contract prin înlăturarea în totalitate a comisionului de administrare din acest contract;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a punctului 5.2 din contract prin înlăturarea menţiunii ca "împrumutatul va plăti comision de administrare" ca urmare a înlăturării în totalitate a acestuia din contract;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a punctului 5.3 din contract prin înlăturarea menţiunii comisionul de administrare se va restitui conform graficului de rambursare" ca urmare a înlăturării în totalitate a acestuia din contract;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a punctului 5.5 din contract prin înlăturarea menţiunii ca,,rata cuprinde şi comision de administrare" ca urmare a înlăturării în totalitate a acestuia din contract;

- constatarea nulităţii absolute a parţiale a punctelor 5.8, 6.1., 6.2, 8.5, 8.7 din contract prin înlăturarea menţiunilor referitoare la comisionul de administrare, ca urmare a înlăturării, în totalitate a acestui comision din contract; Să se dispună: constatarea caracterului abuziv al clauzelor şi implicit constatarea nulităţii absolute parţiale a Actului Adiţional nr. 1 din data de 7 noiembrie 2007 prin constatarea clauzelor abuzive din acestea după cum urmează:

- prin transformarea retroactivă şi recalcularea atât pentru trecut cât şi pentru viitor a cuantumului ratelor dobânzilor, comisioanelor şi penalităţilor la valoarea cursului valutar oficial al BNR al francului elveţian raportat la moneda leu din ziua contractării - 7 noiembrie 2007 - de 2,0448 lei/1 CHF, şi restituirea sumelor astfel încasate fără drept ca urmare a intrării în vigoare între părţi a acestui act adiţional;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a art. III pct. 1, 2, 3 din acest act adiţional prin impunerea unei dobânzi fixe (şi nu variabilă) de 4,40 % pe an pe toata durata contractării cu înlăturarea elementelor aleatorii constând în "indicele de referinţă stabilit de banca",

- constatarea nulităţii absolute parţiale a Actului Adiţional nr. 1 din data de 3 decembrie 2010 la contractul de credit nr. HL 17261 din data de 7 noiembrie 2007, prin constatarea nulităţii parţiale a art. III pct. 7 din acesta prin stabilirea regulii ca dobânda penalizatoare nu poate depăşi 2 puncte procentuale nici atunci când creditul înregistrează restante, indiferent de motive;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a Actului Adiţional nr. 1 din data de 3 decembrie 2010 la contractul de credit nr. HL 17261 din data de 7 noiembrie 2007, prin înlăturarea art. III pct. 11 ce se refera la comisionul de administrare a contului curent, şi înlăturarea din acest act adiţional a obligaţiei de plată a comisionului de administrare, oriunde acest act adiţional face referire la acest comision fiind considerat nescris;

Să se dispună constatarea caracterului abuziv al clauzelor şi implicit constatarea nulităţii absolute parţiale a Actului Adiţional nr. 1 din data de 3 decembrie 2010 la contractul de credit nr. HL 17261 din data de 7 noiembrie 2007 prin constatarea clauzelor abuzive din acestea după cum urmează:

- prin transformarea retroactiva şi recalcularea atât pentru trecut cât şi pentru viitor a cuantumului ratelor, dobânzilor, comisioanelor şi penalităţilor la valoarea cursului valutar oficial al BNR al francului elveţian raportat la moneda leu din ziua contractării - 7 noiembrie 2007 - de 2,0448 RON/1CHF, şi restituirea sumelor astfel încasate fără drept ca urmare a intrării în vigoare între părţi a acestui act adiţional;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a art. 1 pct. 1.2 din acest act adiţional prin impunerea unei dobânzi fixe atunci când se referă la dobânda curentă (şi nu variabilă) de 4,40 % pe an pe toată durata contractării, înlăturarea comisionului de administrare curent şi a comisionului lunar de administrare;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a art. 2 alin. (2).1 din acest act adiţional prin impunerea unei dobânzi fixe de 4,40% pe an, a alin. (2).2 prin înlăturarea marjei de 8,00%, alin. (2).3 prin înlăturarea dobânzii fixe de 8,19% alin. (2).5.3 prin înlăturarea comisionului de 250 RON pentru servicii pretinse şi cererea împrumutatului alin. (2).5.4 prin înlăturarea comisionului de administrare cont curent de 1,54 RON/lunar;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a art. 3. alin. (3).1 prin calcularea valorii estimate plătibilă cu o dobândă fixă de 4,40% pe an şi înlăturarea comisionului de administrare, a alin. (3).2 unde dobânda urmează să fie cea fixă de 4,40%, înlăturarea comisionului de administrare;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a art. 4.2.1 şi a art. 5.1 în sensul că dobânda la care se referă aceste articole să fie avută în vedere dobânda fixă de 4,40% pe an, şi prin înlăturarea comisionului de administrare de oriunde acest act adiţional face referire în acest comision fiind considerat nescris;

Să se dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară prin recalcularea datoriilor acestora contractuale după înlăturarea clauzelor abuzive, restituirea sumelor rezultate după admiterea petitelor şi înlăturarea în tot a comisionului de administrare şi încetarea încasării acestuia, cu dobânda legală de la data promovării acţiunii până la data plăţii efective, obligarea băncii la emiterea unui nou grafic de rambursare după eliminarea acestor clauze abuzive şi recalcularea datoriilor acestora conform petitelor indicate, cu cheltuieli de judecată.

Prin Sentinţa civilă nr. 2854 din 17 martie 2016, pronunţată de Judecătoria Timişoara, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei SC C. SA.

S-a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune.

S-a admis acţiunea formulată şi precizata de reclamanţii A. şi B., în contradictoriu cu pârâtele SC C. SA - Sucursala Timişoara, SC D. prin reprezentant SC C. SA.

S-a constatat caracterul abuziv al clauzelor contractuale şi nulitatea absolută parţială a Contractului de credit nr. HL17261 din 7 noiembrie 2007, ca urmare a constatării clauzelor abuzive în acesta după cum urmează:

- prin transformarea retroactivă şi recalcularea atât pentru trecut cât şi pentru viitor a cuantumului ratelor, dobânzilor, comisioanelor şi penalităţilor la valoarea cursului valutar oficial al BNR al francului elveţian raportat la moneda leu din ziua contractării - 7 noiembrie 2007 - de 2,0448 RON/1 CHF, şi restituirea sumelor astfel încasate fără drept"

- constatarea nulităţii absolute parţiale a art. 4 prin anularea punctelor 4.1, 4,2 alin. (2), (4).3, 4.4, 4.5, 4.6, şi impunerea unei dobânzi fixe (şi nu variabile) de 4,40 % pe an pe toată durata contractării cu înlăturarea elementului aleatoriu constând în "indicele de referinţă stabilit de banca"

- constatarea nulităţii absolute a art. 4.9 prin reducerea nivelului de 15 puncte procentuale la 2 puncte procentuale de majorare a dobânzii în caz de sume datorate şi neplătite la scadenţă, aceasta fiind suficientă pentru eventuala pierdere a băncii;

- constatarea nulităţii absolute a punctului 4.11 lit. b) din contract prin înlăturarea în totalitate a comisionului de administrare din acest contract;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a punctului 5.2 din contract prin înlăturarea menţiunii ca "împrumutatul va plăti comision de administrare" ca urmare a înlăturării în totalitate a acestuia din contract;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a punctului 5.3 din contract prin înlăturarea menţiunii "comisionul de administrare se va restitui conform graficului de rambursare" ca urmare a înlăturării în totalitate a acestuia din contract;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a punctului 5.5 din contract prin înlăturarea menţiunii ca,,rata cuprinde şi comision de administrare" ca urmare a înlăturării în totalitate a acestuia din contract;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a punctelor 5.8, 6.1., 6.2, 8.5, 8.7 din contract prin înlăturarea menţiunilor referitoare la comisionul de administrare, ca urmare a înlăturării, în totalitate a acestui comision din contract; S-a constatat caracterul abuziv al clauzelor şi implicit a constatat nulitatea absolută parţială a Actului Adiţional nr. 1 din 3 decembrie 2010 la Contractul de credit nr. HL 17261 din 7 noiembrie 2007 prin constatarea clauzelor abuzive din acesta după cum urmează:

- prin transformarea retroactivă şi recalcularea atât pentru trecut cât şi pentru viitor a cuantumului ratelor dobânzilor, comisioanelor şi penalităţilor la valoarea cursului valutar oficial al BNR al francului elveţian raportat la moneda leu din ziua contractării - 7 noiembrie 2007 - de 2,0448 RON/1 CHF, şi restituirea sumelor astfel încasate fără drept ca urmare a intrării în vigoare între părţi a acestui act adiţional;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a art. III pct. 1,2,3 din acest act adiţional prin impunerea unei dobânzi fixe (şi nu variabile) de 4,40 % pe an pe toata durata contractării cu înlăturarea elementelor aleatorii constând în "indicele de referinţa stabilit de banca"

- constatarea nulităţii absolute parţiale a Actului Adiţional nr. 1 din data de 3 decembrie 2010 la contractul de credit nr. HL 17261 din data de 7 noiembrie 2007, prin constatarea nulităţii parţiale a art. III pct. 7 din acesta prin stabilirea regulii ca dobânda penalizatoare nu poate depăşi 2 puncte procentuale nici atunci când creditul înregistrează restante, indiferent de motive;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a Actului Adiţional nr. 1 din data de 03 decembrie 2010 la contractul de credit nr. HL 17261 din data de 7 noiembrie 2007, prin înlăturarea art. III pct. 11 ce se refera la comisionul de administrare a contului curent, şi înlăturarea din întreg acest act adiţional a obligaţiei de plata a comisionului de administrare, oriunde acest act adiţional face referire la acest comision fiind considerat nescris;

S-a constatat caracterul abuziv al clauzelor şi implicit a constatat nulitatea absolută parţială a Actului adiţional nr. 1 din data de 3 decembrie 2010 la contractul de credit nr. HL 17261 din 7 noiembrie 2007 prin constatarea clauzelor abuzive din acesta după cum urmează:

- prin transformarea retroactivă şi recalcularea atât pentru trecut cât şi pentru viitor a cuantumului ratelor, dobânzilor, comisioanelor şi penalităţilor la valoarea cursului valutar oficial al BNR al francului elveţian raportat la moneda leu din ziua contractării - 7 noiembrie 2007 - de 2,0448 RON/1CHF, şi restituirea sumelor astfel încasate fără drept ca urmare a intrării în vigoare între părţi a acestui act adiţional;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a art. 1 pct. 1.2 din acest act adiţional prin impunerea unei dobânzi fixe atunci când se refera la dobânda curenta (şi nu variabilă) de 4,40 % pe an pe toata durata contractării, înlăturarea comisionului de administrare curent şi a comisionului lunar de administrare; - constatarea nulităţii absolute parţiale a art. 2 alin. (2).1 din acest act adiţional prin impunerea unei dobânzi fixe de 4,40% pe an, a alin. (2).2 prin înlăturarea marjei fixe de 8,00%, alin. (2).3 prin înlăturarea dobânzii fixe de 8,19%, alin. (2).5.3 prin înlăturarea comisionului de 250 RON pentru servicii pretinse la cererea împrumutatului alin. (2).5.4 prin înlăturarea comisionului de administrare cont curent de 1,50 RON/lună;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a art. 3. alin. (3).1 prin calcularea valorii estimate plătibilă cu o dobânda fixa de 4,40% pe an şi înlăturarea comisionului de administrare, a alin. (3).2 unde dobânda urmează să fie cea fixă de 4,40%, înlăturarea comisionului de administrare;

- constatarea nulităţii absolute parţiale a art. 4.2.1 şi a art. 5.1 în sensul ca dobânda la care se refera aceste articole sa fie avuta în vedere dobânda fixa de 4,40% pe an, şi prin înlăturarea comisionului de administrare de oriunde acest act adiţional face referire la acest comision fiind considerat nescris;

S-a dispus repunerea părţilor în situaţia anterioară prin recalcularea datoriilor reclamanţilor contractuale după înlăturarea clauzelor abuzive indicate mai sus.

S-a dispus restituirea sumelor rezultate după recalcularea ratelor, dobânzilor şi penalităţilor, şi înlăturarea în tot a comisionului de administrare şi încetarea încasării acestuia, cu dobânda legala de la data promovării acţiunii şi până la data plăţii efective.

S-a dispus obligarea băncii la emiterea unui nou grafic de rambursare după eliminarea acestor clauze abuzive şi recalcularea datoriilor reclamanţilor. A obligat pârâta 1 sa plătească reclamantului suma de 447,10 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Prin Decizia civilă nr. 1419/NLP/A din 21 decembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă, s-a admis cererea de apel formulată de apelanta pârâtă SC C. SA împotriva Sentinţei civile nr. 2854 din 17 martie 2016, pronunţată de Judecătoria Timişoara, s-a modificat în parte hotărârea atacată, în sensul că:

S-a constatat caracterul abuziv şi nulitatea absolută a următoarelor clauze din Contractul de credit nr. HL17261 din 7 noiembrie 2007:

- clauza prevăzută la art. 4 pct. 4.1 alin. (2), (4), (2) alin. (2), (4).3, 4.4, 4.5, 4.6 şi dispune înlăturarea elementului aleatoriu constând în,,indicele de referinţa stabilit de banca"

- clauza prevăzută la art. 4.9 din contract privind dobânda majorată;

- clauza prevăzută la art. 4.11 lit. b) din contract şi dispune înlăturarea în totalitate a comisionului de administrare din acest contract şi din actele adiţionale;

- clauza prevăzută la art. 5.2 din contract în ceea ce priveşte menţiunea "împrumutatul va plăti…comision de administrare" ca urmare a înlăturării în totalitate a acestui comision din contract;

- clauza prevăzută la art. 5.3 din contract în ceea ce priveşte obligaţia reclamanţilor de a rambursa comisionul de administrare conform graficului de rambursare, ca urmare a înlăturării în totalitate a acestui comision din contract;

- clauza prevăzută la art. 5.5 din contract în ceea ce priveşte menţiunea,,rata cuprinde şi comision de administrare" ca urmare a înlăturării în totalitate a acestui comision din contract;

- clauzele prevăzute la art. 5.8, 6.1., 6.2, 8.5, 8.7 din contract referitoare la comisionul de administrare, ca urmare a înlăturării, în totalitate a acestui comision din contract;

S-a constatat caracterul abuziv şi nulitatea absolută parţială a următoarelor clauze din Actul Adiţional nr. 1 din 3 decembrie 2010 la Contractul de credit nr. HL 17261 din 7 noiembrie 2007, Condiţii generale:

- clauza prevăzută la art. III pct. 7 din contract în ceea ce priveşte dobânda penalizatoare.

S-a constatat caracterul abuziv şi nulitatea absolută parţială a următoarelor clauze din Actul Adiţional nr. 1 din 3 decembrie 2010 la Contractul de credit nr. HL 17261 din 7 noiembrie 2007, Condiţii speciale:

- clauza prevăzută la art. 1 pct. 1.2 din acest act adiţional în ceea ce priveşte comisionul de administrare;

- clauza prevăzută la art. 2 alin. (2).3 şi dispune înlăturarea menţiunii privind dobânda de 8,19%, la art. 2 alin. (2).5.3 şi dispune înlăturarea comisionului de 250 RON pentru servicii pretinse la cererea împrumutatului;

- clauza prevăzută la art. 3. alin. (3).1 şi alin. 3.2;

- clauza prevăzută la art. 4.2.1 şi la art. 5.1 în ceea ce priveşte comisionului de administrare.

S-a dispus recalcularea datoriilor reclamanţilor după înlăturarea clauzelor abuzive indicate mai sus.

S-a dispus restituirea sumelor încasate de bancă în baza clauzelor declarate abuzive de instanţă, cu dobânda legala de la data promovării acţiunii şi până la data plaţii efective.

S-a dispus obligarea băncii la emiterea unui nou grafic de rambursare după eliminarea acestor clauze abuzive şi recalcularea datoriilor reclamanţilor. A fost obligată pârâta 1 sa plătească reclamantului suma de 447,10 RON cu titlu de cheltuieli de judecata în primă instanţă reprezentând onorariu de avocat.

S-a respins în rest cererea şi s-a menţinut în rest sentinţa atacată.

Împotriva deciziei menţionate anterior, au declarat recurs recurenţii-reclamanţi A. şi B.

Prin adresa din 20 aprilie 2018, Tribunalul Timiş a înaintat dosarul cauzei spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte a luat în examinare, cu prioritate, excepţia necompetenţei sale materiale asupra căreia, în temeiul art. 132 raportat la art. 494 C. proc. civ., reţine următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunţate în apel de Tribunalul Timiş, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cereri evaluabile în bani în valoare de până la 500.000 RON inclusiv.

Legea nr. 2/2013, de punere în aplicare a noului C. proc. civ., a cuprins o dispoziţie tranzitorie, care a mărit nivelul pragului valoric evocat mai sus, de la 500.000 RON la 1.000.000 RON, în art. XVIII alin. (2), iar prin acte normative succesive s-a stabilit ca această dispoziţie să se aplice în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a legii şi până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv.

Rezultă că, în concepţia legiuitorului, noul C. proc. civ. nu a mai deschis calea extraordinară de atac a recursului împotriva hotărârilor pronunţate în cereri evaluabile în bani, în valoare de până la 1.000.000 RON.

În primă instanţă, competenţa de soluţionare a unor asemenea litigii a fost partajată între judecătorii şi tribunale, în funcţie de criteriul valoric, după cum rezultă din analiza art. 94 pct. 1 lit. k) şi a art. 95 pct. 1 C. proc. civ.. Astfel, judecătoriile soluţionează, în primă instanţă, cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, iar tribunalele pe cele a căror valoare depăşeşte acest nivel.

Hotărârile astfel pronunţate de către judecătorii au fost supuse apelului la tribunal şi, întrucât noul C. proc. civ. nu a deschis calea de atac a recursului împotriva deciziilor date de tribunal în apel, nu a fost stabilită nicio normă de competenţă care să determine instanţa căreia i-ar reveni atributul judecării recursurilor împotriva deciziilor pronunţate de tribunale în asemenea condiţii.

Prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial la data de 20 iulie 2017, Curtea Constituţională a constatat că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv" cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., este neconstituţională.

Instanţa constată că, de lege lata, nu există nicio normă care să justifice competenţa Înaltei Curţi în soluţionarea recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel, o asemenea competenţă nefiind prevăzută de principiu nici în favoarea curţilor de apel.

Într-o atare situaţie, devin incidente prevederile de principiu conţinute de art. 5 C. proc. civ. şi se impune determinarea instanţei competente să soluţioneze prezentul recurs, prin prisma interpretării istorice şi logice a textelor legale şi a principiilor dreptului procesual civil şi organizării judiciare.

Organizarea ierarhică a instanţelor judecătoreşti, ce rezultă din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 şi din art. 94 - 97 C. proc. civ., presupune ca învestirea instanţelor de control judiciar să se facă din treaptă în treaptă, instanţele superioare învestite cu soluţionarea unei căi de atac de reformare putând infirma soluţiile pronunţate de instanţele inferioare.

Astfel, examinarea dispoziţiilor art. 94, 95, 96 şi 97 C. proc. civ. relevă organizarea, în sens ierarhic, a instanţelor competente să soluţioneze căile de atac.

Lipsa indicării, în vreuna dintre aceste dispoziţii, a instanţei competente să judece recursurile împotriva hotărârilor pronunţate în cereri evaluabile în bani, în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, este determinată de concepţia iniţială a Codului, de a nu recunoaşte recursul împotriva unor asemenea hotărâri.

În absenţa unei norme privind competenţa de soluţionare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunţate în apel de către tribunale şi neputând fi identificată vreo uzanţă în acest sens, se impune recurgerea la analogie şi identificarea instanţei competente în cauză "în baza dispoziţiilor legale privitoare la situaţii asemănătoare" (art. 5 alin. (3) C. proc. civ.).

Situaţiile asemănătoare cu cele din prezenta cauză sunt cele în care legiuitorul a prevăzut în mod expres că este deschisă calea de atac a recursului împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în apel, dar fără a individualiza instanţa competentă ca fiind curtea de apel sau Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât, dacă aceste instanţe ar fi fost expres indicate, ar fi fost direct incidente, după caz, prevederile art. 96 pct. 3 sau art. 97 pct. 1 C. proc. civ.

În acest context, sunt relevante prevederile art. 483 alin. (4) prima teză din C. proc. civ., conform cărora în cazurile anume prevăzute de lege, recursul se soluţionează de către instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea atacată.

Pe acest temei, în cazurile prevăzute de legiuitor, curtea de apel soluţionează recursul împotriva hotărârii pronunţate de un tribunal în apel, procedând la examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, astfel cum dispune art. 483 alin. (4) teza finală cu referire la art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Soluţia legislativă consacrată de art. 483 alin. (4) prima teză se impune şi în alte situaţii decât cele expres reglementate, printr-o interpretare extensivă justificată de identitatea de raţiune, fiind vorba despre "situaţii asemănătoare".

În aplicarea acestei norme, faţă de prevederile art. 5 alin. (3) C. proc. civ., competenţa de soluţionare în cauză a recursului declarat împotriva hotărârii pronunţate în apel de către Tribunalul Timiş revine instanţei ierarhic superioare, respectiv Curţii de Apel Timişoara, instanţă în favoarea căreia Înalta Curte va declina competenţa de soluţionare a recursurilor, având în vedere şi dispoziţiile art. 132 alin. (3) din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, privind soluţionarea recursului declarat de recurenţii-reclamanţi A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 1419/NLP/A din 21 decembrie 2017 pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia a II-a civilă.

Trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Timişoara.

Fără nicio cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2018.

Procesat de GGC - LM