Inadmissibility of civil review for conflicting judgments arising from same-file clarification of "to date" wage order

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin Sentinţa nr. 2220 din 10 septembrie 2013, Tribunalul Ilfov, secţia civilă, a admis cererea aşa cum a fost precizată de reclamanţii A. şi B. A revocat măsura de sistare a sporului de 50% acordat personalului din structurile de primire a urgenţelor, în ceea ce îi priveşte pe reclamanţi, dispusă de către pârât.

A obligat pârâtul Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti să plătească reclamanţilor acest spor, începând cu data sistării, care este 01.06.2012, la zi.

A obligat pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 496 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat.

Prin cererea înregistrată la data de 28 iulie 2016 pe rolul Tribunalului Ilfov, pârâtul Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti a solicitat lămurirea şi îndreptarea Sentinţei nr. 2220/2013 a Tribunalului Ilfov, în sensul că plata contravalorii sporului de 50% se va efectua începând cu data sistării, de 1 iunie 2012 până la data pronunţării hotărârii, şi nu cum în mod greşit s-a menţionat că plata acestui spor se va face începând cu data sistării 1 iunie 2012 la zi.

Prin încheierea din data de 13.10.2016, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, s-a respins cererea de îndreptare şi lămurire a dispoziţiilor Sentinţei civile nr. 2220/2013 pronunţată în acelaşi dosar, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei încheieri, pârâtul Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti a formulat recurs.

Prin Decizia nr. 27 din 27 ianuarie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis recursul declarat de recurentul Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti împotriva încheierii de şedinţă din data de 13.10.2016 pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă. A modificat încheierea recurată, în sensul că a admis cererea şi a dispus lămurirea dispozitivului Sentinţei civile nr. 2220/10.09.2013, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, în sensul că drepturile salariale se cuvin reclamanţilor până la data pronunţării sentinţei.

La data de 22 februarie 2017 a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, cererea de revizuire formulată de reclamanţii A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 27 din data de 27.01.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Reclamanţii au solicitat anularea Deciziei civile nr. 27 din data de 27.01.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti întrucât încalcă puterea de lucru judecat a Sentinţei civile nr. 2220 din data de 10.09.2013 pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, în Dosarul nr. x/2012.

Cererea de revizuire a fost întemeiată în drept pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În motivare, reclamanţii au arătat că sintagma "la zi" din dispozitivul Sentinţei civile nr. 2220 din data de 10.09.2013 pronunţată de Tribunalul Ilfov înseamnă până la data când unitatea angajatoare îi repune pe salariaţii reclamanţi în drepturi cu privire la acordarea sporului de 50%.

Au arătat că respectiva sentinţă a rămas irevocabilă şi a intrat în puterea lucrului judecat. Aşadar, au susţinut că prin respectiva decizie, s-a încălcat puterea de lucru judecat a sentinţei civile, întrucât decizia a modificat, practic, o hotărâre judecătorească irevocabilă, statuând că drepturile salariale se cuvin numai până la data pronunţării Sentinţei civile nr. 2220, adică până la data de 10.09.2013.

În acest fel, au arătat revizuenţii, există două hotărâri potrivnice, prin care se tranşează fondul litigiului în modalităţi diferite, aspect ce determină aplicabilitatea dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

Ulterior, la data de 30 martie 2017, reclamanţii au depus o completare a motivelor de revizuire, prin care au reluat motivarea cererii de revizuire şi au explicat înţelesul sintagmei "la zi".

Prin Decizia nr. 115 din 10 mai 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a fost declinată în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa de soluţionare a cererii de revizuire.

Analizând excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, invocată de intimat prin întâmpinare, se reţin următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. "revizuirea unei hotărâri dată de o instanţă de recurs, atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate".

Prin intermediul acestui motiv de revizuire se protejează atât efectul negativ al autorităţii de lucru judecat, care interzice realizarea unei noi judecăţi, în condiţii de identitate de părţi, obiect şi cauză, cât şi cel pozitiv, care presupune ca aspectul litigios dezlegat pe cale incidentală într-un proces să nu fie contrazis cu ocazia unei judecăţi ulterioare, se constată că în speţă nu se regăseşte niciuna din aceste situaţii.

În speţă, se susţine că Decizia civilă nr. 27 din data de 27.01.2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale încalcă puterea de lucru judecat a Sentinţei civile nr. 2220 din data de 10.09.2013 pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, în Dosarul nr. x/2012.

Prin Sentinţa nr. 2220 din 10 septembrie 2013, Tribunalul Ilfov, secţia civilă, a admis cererea aşa cum a fost precizată de reclamanţii A. şi B. A revocat măsura de sistare a sporului de 50% acordat personalului din structurile de primire a urgenţelor, în ceea ce îi priveşte pe reclamanţi, dispusă de către pârât, a obligat pârâtul să plătească reclamanţilor acest spor, începând cu data sistării - 01.06.2012, la zi şi a mai obligat pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 496 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din data de 13.10.2016, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, s-a respins cererea de îndreptare şi lămurire a dispoziţiilor din Sentinţa civilă nr. 2220/2013 pronunţată în acelaşi dosar, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei încheieri, pârâtul Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti a formulat recurs.

Prin Decizia nr. 27 din 27 ianuarie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, a admis recursul declarat de recurentul Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti împotriva încheierii de şedinţă din data de 13.10.2016 pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă. A modificat încheierea recurată, în sensul că a admis cererea şi a dispus lămurirea dispozitivului Sentinţei civile nr. 2220/10.09.2013, pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia civilă, în sensul că drepturile salariale se cuvin reclamanţilor până la data pronunţării sentinţei.

Aşadar, Înalta Curte constată că hotărârile pretins potrivnice nu au fost pronunţate în cauze diferite, pentru a fi incident motivul de revizuire invocat.

Astfel, după pronunţarea Sentinţei nr. 2220 din 10 septembrie 2013 a Tribunalului Ilfov, secţia civilă, pârâtul Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti a solicitat lămurirea acestei hotărâri judecătoreşti, sub aspectul obligaţiei de plată ce îi revine.

Cererea de îndreptare a fost respinsă de Tribunalul Ilfov, iar împotriva încheierii pârâtul a formulat recurs, care a fost soluţionat prin Decizia nr. 27 din 27 ianuarie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Inadmisibilitatea cererii de revizuire este dată de faptul că hotărârile pretins potrivnice sunt pronunţate în acelaşi dosar, în etape procesuale diferite, Sentinţa nr. 2220 din 10 septembrie 2013 a Tribunalului Ilfov, secţia civilă, în primă instanţă, iar Decizia nr. 27 din 27 ianuarie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în recursul privind lămurirea sentinţei sus-menţionate.

Pentru toate aceste considerente, văzând că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire pendinte.

Văzând şi înscrisurile depuse de avocatul intimatei la filele 11 - 14, urmează să oblige pe revizuenţii A. şi B. la plata sumei de 1.500 de RON, către intimatul Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva Deciziei nr. 27 din data de 27 ianuarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Obligă pe revizuenţi la plata sumei de 1.500 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către intimatul Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 aprilie 2018.

Procesat de GGC - NN