Land restitution claim: annulment of appeals for non-payment of judicial tax

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la data de 23 august 2011, pe rolul Tribunalul Galaţi, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii Primăria Municipiului Tecuci şi B. a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 2.215 mp situat în Tecuci, sau, dacă restituirea nu este posibilă, acordarea unei suprafeţe în echivalent, situată în intravilanul oraşului Tecuci. A solicitat, de asemenea, acordarea de măsuri reparatorii în echivalent sub forma despăgubirilor băneşti.

Prin cererea completatoare, reclamanta a solicitat şi constatarea nulităţii absolute parţiale a Titlului de proprietate din 27 martie 1996, emis pe numele lui C., precum şi constatarea nulităţii absolute a tuturor actelor subsecvente titlului de proprietate menţionat.

Prin Sentinţa civilă nr. 459 din 29 februarie 2012, Judecătoria Tecuci a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Galaţi.

Prin Încheierea de la 18 septembrie 2012, Tribunalul Galaţi a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii şi excepţia tardivităţii acţiunii, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei Tecuci şi a respins capătul de cerere formulat de reclamantă în contradictoriu cu aceasta.

Totodată, prin încheierea din data de 20 decembrie 2012, Tribunalul Galaţi a respins excepţia lipsei de calitate procesuală pasivă a pârâtului Municipiul Tecuci, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Consiliul Local Tecuci şi Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi şi a respins capătul de cerere formulat de reclamantă în contradictoriu cu aceşti pârâţi.

Prin Sentinţa civilă nr. 163 din 16 februarie 2016, Tribunalul Galaţi a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâţii B., D., E., C., F., G., Primăria Municipiului Tecuci reprezentată prin Primar, Consiliul Local Tecuci reprezentat prin Primar, Municipiul Tecuci reprezentat prin Primar, Comisia Locală Tecuci pentru aplicarea Legii fondului funciar de pe lângă Primăria Tecuci, Instituţia Prefectului Galaţi, Comisia Judeţeană Galaţi pentru aplicarea Legii fondului funciar de pe lângă Prefectura Galaţi.

Împotriva acestei sentinţei, reclamanta A. a declarat apel.

Prin Decizia civilă nr. 2A din 11 ianuarie 2017, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a respins apelul, ca nefondat.

Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs reclamanta A.

Prin Decizia nr. 1483 din 5 octombrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, a admis recursul declarat de reclamanta A. împotriva Deciziei civile nr. 2A din data de 11 ianuarie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, a casat decizia atacată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, aceleiaşi instanţe de apel.

În rejudecare, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, prin Decizia nr. 295A din 21 decembrie 2017, a admis apelul declarat de reclamanta A.

A schimbat, în parte, Sentinţa civilă nr. 163 din 16 februarie 2016 a Tribunalului Galaţi în sensul că a admis acţiunea formulată de reclamantă şi în consecinţă:

A dispus anularea în parte a Titlului de proprietate din 27 martie 1996 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Galaţi, pârâtului C., în ceea ce priveşte suprafaţa de 2215 mp teren intravilan situat în T 160, P-494/1 şi P-494/2 Tecuci.

A dispus anularea în parte şi numai în ceea ce priveşte suprafaţa de 2215 mp teren intravilan, a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/25.05.2006 încheiat între pârâţii vânzători C. şi G. şi pârâţii cumpărători B. şi F.

A obligat pârâtele Comisia locală Tecuci şi Comisia Judeţeană Galaţi pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor să-i atribuie în proprietate reclamantei suprafaţa de 1671 mp teren situată în Tecuci, astfel cum este delimitată în schiţa Anexa 1 la raportul de expertiză tehnică întocmit de expertul H. raport ce face parte din prezenta hotărâre.

A obligat pârâţii B. şi F. să-i lase în deplină proprietate şi paşnică folosinţă reclamantei suprafaţa de 1671 mp astfel cum este delimitată în schiţa Anexa 1 la raportul de expertiză întocmit de expert H.

A obligat în solidar pe pârâţii Comisia locală Tecuci, Comisia Judeţeană Galaţi pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi pe pârâtul Municipiul Tecuci să-i plătească reclamantei cu titlu de despăgubiri pentru suprafaţa de 554 mp teren imposibil de restituit în natură, suma de 39.119,04 euro.

A obligat în solidar pe pârâţii Municipiul Tecuci, Comisia locală Tecuci şi Comisia Judeţeană Galaţi pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor precum şi pe pârâţii C., G., B. şi F. să plătească reclamantei suma de 48.410 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în toate fazele procesuale. A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei civile apelate.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâţii Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Tecuci, Consiliul Local Tecuci şi Comisia de punere în posesie a Municipiului Tecuci şi pârâta Comisia Judeţeană Galaţi pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor.

Pârâţii Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Tecuci, Consiliul Local Tecuci şi Comisia de punere în posesie a Municipiului Tecuci au formulat critici împotriva hotărârii instanţei de apel arătând că reclamanta nu a făcut dovada că ar fi uzat de procedurile speciale reglementate de Legea nr. 18/1991 pentru terenul revendicat.

O altă critică vizează faptul că în mod greşit s-a reţinut de către instanţele anterioare că în cauză ar fi incidentă Decizia nr. 33/2008, pronunţată în recurs în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Recursul declarat de pârâta Comisia Judeţeană Galaţi pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, vizează următoarele aspecte prin prisma dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

Se susţine că este greşită soluţia de anulare în parte a Titlului de proprietate din 27 martie 1996, fiind interpretat greşit art. 36 alin. (3) şi art. 23 din Legea nr. 18/1991, că terenul care este supus restituirii este un întreg format din terenul aferent casei de locuit, grădină şi curte, inseparabile. S-a mai învederat că suprafaţa de teren de 2.427 mp a fost scoasă din circuitul civil la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare din 29 mai 1984.

În aceeaşi idee s-a mai arătat că este legal Titlul de proprietate din 27 martie 1996 emis pe numele de C., motiv pentru care se susţine că în mod greşit instanţa de apel a reţinut că emiterea titlului de proprietate s-a făcut fără ca pârâtul să fi făcut dovada că îndeplinea condiţiile legale, sau că a solicitat vreunei comisii stabilirea dreptului de proprietate.

O altă critică adusă hotărârii instanţei de apel vizează atât obligarea celor două comisii la atribuirea în proprietatea reclamantei a suprafeţei de 1671 mp teren, precum şi obligarea la plata de despăgubiri pentru suprafaţa de 554 mp, teren imposibil de restituit.

În ceea ce priveşte obligarea la plata cheltuielilor de judecată, se solicită a se face aplicarea dispoziţiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ.

Faţă de împrejurarea că, prin motivele de recurs, se contestă dispoziţia de obligare în solidar a pârâţilor la plata sumei de 39.119,04 euro, cu titlu de despăgubiri pentru suprafaţa de 554 mp, teren imposibil de restituit în natură, cerere evaluabilă în bani, Înalta Curte, constatând incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 11 alin. (1) teza a doua, raportat la art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a dispus citarea pârâţilor recurenţi cu obligaţia timbrării căii de atac exercitate, cu suma de 2.619,17 RON, în solidar, sub sancţiunea anulării căii de atac ca netimbrată.

Deşi legal citaţi cu menţiunea achitării, în solidar, a taxei judiciare de timbru în cuantum de 2619 RON, sub sancţiunea anulării cererii de recurs, recurenţii nu au făcut dovada achitării taxei de timbru aferentă căii de atac exercitate.

Din această perspectivă, Înalta Curte, având în vedere dispoziţiile exprese şi imperative ale art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, care prevăd că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, şi că neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii, va anula ca netimbrate, recursurile declarate de pârâţii Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Tecuci, Consiliul Local Tecuci şi Comisia de punere în posesie a Municipiului Tecuci şi de pârâta Comisia Judeţeană Galaţi pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor împotriva Deciziei civile nr. 295/A din data de 21 decembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

În temeiul art. 274 C. proc. civ., urmează a fi obligaţi recurenţii să plătească intimatei reclamante A. suma de 7.500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată justificate prin chitanţa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrate, recursurile declarate de pârâţii Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Tecuci, Consiliul Local Tecuci şi Comisia de punere în posesie a Municipiului Tecuci şi de pârâta Comisia Judeţeană Galaţi pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor împotriva deciziei civile nr. 295/A din data de 21 decembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Obligă pe recurenţi să plătească suma de 7.500 RON, cu titlul de cheltuieli de judecată, către intimata reclamantă A.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 aprilie 2018.

Procesat de GGC - CL