Land-registry rectification challenge rejected: revision inadmissible as later rulings did not infringe earlier judgment's res judicata.

Asupra cererii de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Miercurea Ciuc, revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimaţii Municipiul Miercurea Ciuc, prin primar, Prefectul Judeţului Harghita, B. şi C., D., E. şi F., G., revizuirea Sentinţei civile nr. 1391 din 11 aprilie 2012 pronunţată de Judecătoria Miercurea Ciuc în dosar nr. x/2010.

În motivarea cererii, se arată, în esenţă, că prin acţiunea care a constituit obiectul dosarului nr. x/2010, revizuentul a solicitat rectificarea cărţii funciare nr. x Şumuleu, având ca obiect imobilul teren intravilan cu construcţii în suprafaţă de 6.633 m.p. situat pe Municipiul Miercurea Ciuc, menţionat în Cartea Funciară nr. x Şumuleu în care a fost transportat din Cartea Funciară nr. 629 sub nr. top. x în suprafaţă de 840 mp nr. top. x în suprafaţă de 2.841 mp nr. top. x în suprafaţă de 111 m.p. şi nr. top. x în suprafaţă de 2.841 mp teren din care revizuentul a moştenit 2.212 m.p, în coproprietate cu G.

Acţiunea privind rectificarea cărţii funciare a fost respinsă, invocându-se excepţia lipsei calităţii procesuale active, întrucât la data depunerii acţiunii revizuentul nu mai figura ca şi coproprietar al vreunui teren din cei 2.212 m.p. teren, motivat prin aceea că terenul ar fi fost preluat de către Statul Român înainte de 22 decembrie 1989, fiind atribuit ulterior unor persoane fizice.

Ca urmare a soluţionării pe cale administrativă a notificării nr. 929/2001, formulate de revizuent pe temeiul Legii nr. 10/2001, prin emiterea Dispoziţiei nr. 1822 din 23 decembrie 2014 de către Primarul Municipiului Miercurea Ciuc a fost recunoscut faptul că înainte de 22 decembrie 1989 Statul Român nu a preluat terenul în suprafaţă de 2212 m.p. situată pe Municipiul Miercurea Ciuc.

În drept, revizuentul invocă prevederile art. 509 pct. 1, 5, 6 şi 8 din Noul C. proc. civ., respectiv art. 322 pct. 2, 5 şi 7 din C. proc. civ. 1865, art. 30 din Legea nr. 58/1974, art. 36 alin. (3) şi alin. (6) din Legea nr. 18/1991.

Intimata Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin prefect, a formulat întâmpinare

Intimatul D. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia tardivităţii şi excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire.

De asemenea, intimaţii H. şi F. au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepţia tardivităţii şi excepţia inadmisibilităţii, iar în fond au solicitat respingerea cererii de revizuire.

La termenul de judecată din 18 ianuarie 2018 revizuentul a precizat cererea în faţa instanţei, în sensul că există contrarietate de hotărâri între sentinţa a cărei revizuire se cere şi hotărârile judecătoreşti pronunţate în dosarul nr. x/2015.

Prin Sentinţa civilă nr. 153 din 1 februarie 2018 Judecătoria Miercurea Ciuc a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, reţinând în motivarea acestei soluţii următoarele considerente:

Revizuentul a solicitat instanţei revizuirea Sentinţei civile nr. 1391 din 11 aprilie 2012 pronunţată de Judecătoria Miercurea Ciuc în dosarul nr. x/2010, invocând faptul că există contrarietate între această sentinţă şi hotărârile judecătoreşti pronunţate în dosarul nr. x/2015.

În cauză se aplică dispoziţiile C. proc. civ. vechi, potrivit art. 25 alin. (1) din Noul C. proc. civ., revizuirea fiind exercitată împotriva unei sentinţe pronunţată într-un proces care a fost guvernat de C. proc. civ. vechi.

Potrivit art. 323 alin. (2) C. proc. civ., în cazul art. 322 pct. 7, cererea de revizuire se va îndreaptă la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice. Când cele două instanţe care au dat hotărârile potrivnice fac parte din circumscripţii judecătoreşti deosebite, instanţa mai mare în grad la care urmează să se îndrepte cererea de revizuire va fi aceea a instanţei care a dat prima hotărâre.

Se constată că instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice sunt Judecătoria Miercurea Ciuc şi Curtea de Apel Târgu Mureş, care a pronunţat Decizia nr. 123/A din 16 martie 2017 în dosarul nr. x/2015.

Chiar dacă hotărârea pronunţată de Curtea de Apel Târgu Mureş a fost atacată cu recurs, prin Decizia nr. 1057 din 15 iunie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie recursul a fost respins ca inadmisibil, astfel, soluţia dată de Curtea de Apel Târgu Mureş a rămas definitivă.

Astfel, instanţa mai mare în grad faţă de instanţele care au pronunţat hotărârile despre care se susţine că sunt potrivnice este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La termenul din 19 aprilie 2018, Înalta Curte a analizat cu prioritate excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire, pe care o va admite, pentru considerentele care succed:

Revizuirea, fiind o cale extraordinară de atac, dispoziţiile legale care o reglementează sunt de strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate avea loc decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute în mod expres de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 326 alin. (3) C. proc. civ. dezbaterile în cadrul unei cereri de revizuire sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Prin urmare, în cadrul acestei căi de retractare se analizează prioritar condiţiile de admisibilitate, cadru în care nu se repun în discuţie şi nu se cercetează chestiuni ce ţin de fondul cauzei, ci se verifică aspecte procedurale vizând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate.

Potrivit dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., invocate de revizuent ca temei al cererii sale, se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs, dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceiaşi calitate.

Rezultă că revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă atunci când hotărârea a cărei anulare se solicită a nesocotit puterea de lucru judecat a unei alte hotărâri.

Raţiunea reglementării menţionate o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, care privesc aceeaşi pricină, având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi, ceea ce face ca executarea hotărârilor să fie imposibil de realizat, iar ieşirea din situaţia anormală creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea şi anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.

În cauza dedusă judecăţii, revizuentul a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea Sentinţei civile nr. 1391 din 11 aprilie 2012 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, susţinând că este potrivnică hotărârilor pronunţate în dosarul nr. x/2015, respectiv Sentinţa civilă nr. 953 din 16 iunie 2016 a Tribunalului Harghita, Decizia civilă nr. 123/A din 16 martie 2017 a Curţii de Apel Târgu Mureş, precum şi Decizia civilă nr. 1057 din 15 iunie 2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Hotărârile invocate ca pretins potrivnice au fost pronunţate ulterior celei împotriva căreia s-a formulat cererea de revizuire, astfel că nu poate fi îndeplinită condiţia nesocotirii autorităţii de lucru judecat.

Aşa cum s-a arătat, raţiunea reglementării revizuirii prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se găseşte în necesitatea de a înlătura încălcarea principiului autorităţii lucrului judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, în care există tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, ceea ce face ca executarea hotărârilor să fie imposibil de realizat, iar ieşirea din situaţia anormală creată de existenţa hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea şi anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.

Instanţa competentă să se pronunţe asupra revizuirii întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu exercită un control judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor contradictorii, nu are căderea să aprecieze care dintre hotărârile considerate potrivnice conţine soluţia corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului autorităţii lucrului judecat ce rezultă din prima hotărâre şi, în caz afirmativ, procedează la anularea ultimei hotărâri.

Scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nu este cel al îndreptării hotărârilor greşite prin anularea acestora şi pronunţarea altora, ci respectarea principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea acestuia.

Cu privire la această chestiune, în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat asupra faptului că instituirea normei de la art. 322 pct. 7 C. proc. civ. răspunde acestui imperativ al respectării puterii de lucru judecat, dar şi celui al asigurării securităţii raporturilor juridice, ceea ce înseamnă că o asemenea cale de atac nu ar putea fi deturnată într-o cale de atac de natură a permite rejudecarea cauzei pentru simplul fapt că "există două puncte de vedere diferite asupra aceleiaşi chestiuni". (cauza Stanca Popescu c. României din 7 iulie 2009).

În speţă, raportat la împrejurarea că revizuentul solicită anularea primei hotărâri, faţă de cele ulterioare, nu se mai pune problema autorităţii de lucru judecat, ceea ce determină inadmisibilitatea cererii de revizuire.

Aşa fiind, cele două hotărâri invocate nu îndeplinesc condiţiile imperative prevăzute de dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., astfel că Înalta Curte va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a Deciziei nr. 1391 din 11 aprilie 2012 a Judecătoriei Miercurea Ciuc, secţia civilă, formulată de revizuentul A.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 aprilie 2018.

Procesat de GGC - CL