Exclusive territorial competence of the decedent's domicile court for post-succession judicial partition pending exit from indivision

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sinaia la data de 10 iulie 2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., ca prin hotărârea ce se va pronunţa:

- să se constate că, prin certificatul de moştenitor nr. x din data de 16 ianuarie 1992 eliberat de Notariatul de stat local al sectorului 6 Bucureşti în Dosarul succesoral nr. x/1991, a fost stabilită calitatea de moştenitori a numiţilor A. şi C., frate şi soră, fiecare în cota de 1/2 părţi, după defuncta D., decedată la data de 12 iunie 1988;

- să se constate că prin acelaşi certificat de moştenitor s-a stabilit că din masa succesorală a defunctei D., face parte şi cota de 1/1 părţi din: 1) un teren fâneaţă în suprafaţă de 1750 m.p., situat în localitatea Poiana Ţapului, oraş Buşteni judeţul Prahova, având următoarele vecinătăţi: E., F., G. şi H.; 2) un loc de mormânt, situat în cimitirul "Viişoara nr. 1" din municipiul Ploieşti. Locul este împrejmuit cu gard de fier forjat, fără construcţii funerare; 3) un loc de mormânt situat în cimitirul "Eternitatea" din municipiul Ploieşti, în suprafaţă de 2,25 m x 2,50 m. Locul este îngrădit cu gard de fier, fără construcţii funerare;

- să se constate că, prin certificatul de moştenitor nr. x din data de 11 martie 2015 eliberat de Biroul notarial "I.", a fost stabilită calitatea de moştenitor a numitului B., fiu, asupra întregii mase succesorale, după defuncta C., decedată la data de 16 octombrie 2014;

- să se constate că prin acelaşi certificat de moştenitor s-a stabilit că din masa succesorală a defunctei C., face parte şi cota indiviză de 1/2 (jumătate) din: a) terenul având categoria de folosinţă fâneaţă în suprafaţa de 1750 m.p. situat în intravilanul oraşului Buşteni, între vecinii: E., F., G. şi H.; b) locul de veci (loc de mormânt), situat în cimitirul "Viişoara 1" din municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, împrejmuit cu gard de fier forjat, fără construcţii funerare; d) locurile de înhumare, situate în cimitirul "Eternitatea" din municipiul Ploieşti, judeţul Prahova, împrejmuit cu gard de fier forjat, pe care se află o cruce de fier şi fără alte construcţii funerare, în suprafaţa de (2,50 x 2,25) m.p., cu specificaţia că atât terenul cât şi locurile de veci au fost dobândite de defunctă în indiviziune şi în cote părţi egale cu reclamantul A., fiecare ca bun propriu, prin moştenire de la defuncta soră D. în baza certificatului de moştenitor nr. x din data de 16 ianuarie 1992 eliberat de Notariatul de stat local al sectorului 6 Bucureşti în dosarul succesoral nr. x/1991;

- să se dispună sistarea stării de indiviziune asupra imobilului din litigiu, în natura, prin formarea şi atribuirea a două loturi, egale ca suprafaţă, intabularea acestor loturi în cărţi funciare separate, împărţeala în natura a locurilor de mormânt, prin atribuirea reclamantului a locului situat în cimitirul "Viişoara 1" din municipiul Ploieşti, judeţul Prahova şi prin atribuirea pârâtului a locului situat în cimitirul "Eternitatea" din aceeaşi localitate, cu obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 669 - 686, art. 1143, art. 1144, art. 881 şi art. 887 alin. (3) noul C. civ., art. 979 şi următoarele şi art. 453 noul C. proc. civ.

Prin Sentinţa civilă nr. 846 din data de 28 septembrie 2017, Judecătoria Sinaia a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, instanţa, în raport de obiectul cererii şi de temeiul de drept al acesteia, a dat eficienţă dispoziţiilor art. 118 C. proc. civ. şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea judecătorie în a cărei rază de competenţă teritorială se află ultimul domiciliu al defunctei D., aşa cum rezultă din Certificatul de moştenitor nr. x din 16 ianuarie 1992 eliberat de Notariatul de stat local al sectorului 6 Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti la data de 10 octombrie 2017.

Prin Sentinţa civilă nr. 9784 din data de 4 decembrie 2017, Judecătoria sectorului 6 Bucureşti a admis excepţia de necompetenţă teritorială a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătorie Sinaia, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

În esenţă, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 117 C. proc. civ., reţinând că în cauză este vorba despre o ieşire din indiviziune după moştenire, iar imobilul teren fâneaţă în suprafaţa de 1750 m.p., faţă de care se solicită ieşirea din indiviziune, este situat în localitatea Poiana Ţapului, oraş Buşteni, judeţul Prahova, localitate aflată în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Sinaia.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în condiţiile 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Astfel, Înalta Curte constată că Judecătoria Sinaia şi Judecătoria sectorului 6 Bucureşti şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect "partaj judiciar".

În cauză reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B., în raport de cele stabilite prin certificatele de moştenitor menţionate în cerere de chemare în judecată, a solicitat partajarea terenului având categoria de folosinţa fâneaţa în suprafaţa de 1750 m.p. situat în intravilanul oraşului Buşteni, intabularea loturilor în cărţi funciare diferite, precum şi împărţeala în natură a locurilor de înhumare situate în localitatea Ploieşti (cimitirul "Viişoara 1" şi cimitirul "Eternitatea") - imobile care fac parte din masa succesorală a defunctei D.

Potrivit art. 118 alin. (1) C. proc. civ. "În materie de moştenire, până la ieşirea din indiviziune, sunt de competenţa exclusivă a instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului: 1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispoziţiilor testamentare; 2. cererile privitoare la moştenire şi la sarcinile acesteia, precum şi cele privitoare la pretenţiile pe care moştenitorii le-ar avea unul împotriva altuia; 3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului împotriva vreunuia dintre moştenitori sau împotriva executorului testamentar."

Textul legal menţionat precizează în mod clar aplicarea sa în timp, şi anume, faptul că în materie de moştenire este competentă instanţa de la ultimul domiciliul al defunctului "până la ieşirea din indiviziune", adică atâta vreme cât între moştenitori subzistă starea de indiviziune.

Pe de altă parte, potrivit art. 117 C. proc. civ.:

"(1) Cererile privitoare la drepturile reale imobiliare se introduc numai la instanţa în a cărei circumscripţie este situat imobilul. (2) Când imobilul este situat în circumscripţiile mai multor instanţe, cererea se va face la instanţa domiciliului sau reşedinţei pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripţii, iar în caz contrar, la oricare dintre instanţele în circumscripţiile cărora se află imobilul. (3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică, prin asemănare, şi în cazul acţiunilor posesorii, acţiunilor în grăniţuire, acţiunilor privitoare la îngrădirile dreptului de proprietate imobiliară, precum şi în cazul celor de împărţeală judiciară a unui imobil, când indiviziunea nu rezultă din succesiune".

Din interpretarea per a contrario a dispoziţiilor art. 117 alin. (3) C. proc. civ., se reţine că atunci când indiviziunea rezultă din succesiune - până la sistarea acestei stări - sunt incidente prevederile art. 118 C. proc. civ., în considerarea izvorului acestui drept de proprietate (moştenirea).

Cum în prezentul litigiu starea de indiviziune rezultă din moştenire, devin incidente dispoziţiile imperative ale art. 118 C. proc. civ., care stabilesc o competenţă teritorială exclusivă, de ordine publică, în favoarea instanţei de la ultimul domiciliu al defunctului.

În speţă, astfel cum rezultă din copia certificatului de moştenitor nr. x din data de 16 ianuarie 1992 eliberat de Notariatul de stat local al sectorului 6 Bucureşti, aflată la fila nr. x din dosarul Judecătoriei Sinaia, se reţine că ultimul domiciliu al defunctei D. a fost în Bucureşti.

Pe cale de consecinţă, în cazul concret dedus judecăţii, în raport de dispoziţiile imperative ale art. 118 C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti, în a cărei circumscripţie s-a aflat ultimul domiciliul al defunctei D.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 6 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 martie 2018.

Procesat de GGC - GV