Revision for conflicting judgments: requirement of triple identity in distinct case files with differing objects and parties

Revizuirea hotărârilor potrivnice. Hotărâri care nu evocă fondul. Cerința întrunirii triplei identități. Consecințe

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Căile extraordinare de atac.

Index alfabetic: revizuire

-obiect

-cauză

-părți

-triplă identitate

NCPC, art. 509 alin. 1 pct. 8

Dispozițiile art. 509 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. prevăd cazul de revizuire a hotărârilor potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, atunci când se încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Ca element de noutate, alineatul 2 al aceluiași articol prevede că în cazul revizuirii întemeiate pe art. 509 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. nu este necesar ca hotărârile potrivnice să evoce fondul.

Ca atare, devine admisibilă revizuirea atunci când hotărârile potrivnice sunt date în cereri de strămutare.

Cu toate acestea, cerința triplei identități de obiect, cauză și părți se impune a fi respectată și în cazul acestor hotărâri, iar consecința nerespectării acestei condiții este respingerea cererii de revizuire.

Secţia a II-a civilă, Decizia nr. 325 din 13 februarie 2018

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia a II-a Civilă la data de 20 noiembrie 2017 sub nr. x/x/2017 (prin declinare de competenţă conform deciziei civile nr. 665 din 11 septembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti –Secţia a III-a Civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie în dosar nr. x/x/2017), revizuentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul B., în temeiul art. 508 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ., revizuirea încheierii nr. 12A/2017 din 27 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr. x/x/2017, ca fiind contradictorie, în ceea ce priveşte dispozitivul, cu încheierea nr. 24F din 7 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a III-a Civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie, în dosarul nr. x/x/2017 şi cu sentinţa civilă nr.2721 din 29 iunie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi Fiscal, în dosarul nr.x/x/2017.

În motivare, revizuentul a susţinut că cele trei hotărâri sunt identice ca obiect şi cauză, chiar dacă nu există identitate de părţi, temeiul juridic este acelaşi şi au fost pronunţate de aceeaşi instanţă, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, în dosare diferite.

De asemenea, revizuentul a arătat că în cauza în care cererea sa de strămutare a fost respinsă (dosarul nr. x/x/2017 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă) nu a fost invocată autoritatea de lucru judecat.

Prin urmare, revizuentul a apreciat că în cauza de strămutare respinsă Curtea de Apel Bucureşti a încălcat autoritatea de lucru judecat a dispozitivelor din hotărârile de admitere, ceea ce determină anularea încheierii nr. 12A/2017 din 27 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr. x/x/2017, iar în urma rejudecării se impune admiterea şi a cererii de strămutare privind dosarul nr. x/x/2016 de la Tribunalul Ilfov la un alt tribunal ce funcţionează în circumscripţia sa.

Examinând cererea de revizuire sub aspectul admisibilităţii acesteia, în raport de dispoziţiile art. 509 alin. (1) Cod procedură civilă, Înalta Curte a constatat următoarele:

Dispoziţiile art. 509 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută în situaţiile enumerate la pct. 1-11, iar potrivit alin. (2) se poate solicita revizuirea şi a unei hotărâri care nu evocă fondul pentru motivele de revizuire prevăzute la alin.1 pct. 3, dar numai în ipoteza judecătorului, pct. 4, pct. 7-10.

Revizuentul invocă dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit cărora revizuirea este posibilă „dacă există hotărâri potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri”.

Astfel, revizuentul susţine că încheierea nr. 12A/2017 din 27 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr. x/x/2017, prin care i s-a respins cererea de strămutare este contradictorie şi încalcă autoritatea de lucru judecat a încheierii nr. 24F din 7 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a III-a Civilă şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie în dosarul nr. x/x/2017 şi a sentinţei civile nr. 2721 din 29 iunie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi Fiscal în dosarul nr. x/x/2017.

Se constată că prin încheierea nr. 12A/2017 din 27 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr. x/x/2017 s-a respins cererea de strămutare a dosarului nr. x/x/2016, aflat pe rolul Tribunalului Ilfov, având ca obiect revizuire la o altă instanţă egală în grad, cerere formulată de petentul A. în contradictoriu cu intimatul B.

Prin încheierea nr. 24/F din 7 iunie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a III-a Civilă şi pentru Cauze cu Minori, în dosarul nr. x/x/2017 s-a admis cererea de strămutare a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/x/2017 al Judecătoriei Buftea, având ca obiect contestație la executare, cerere formulată de petentul A. în contradictoriu cu intimata contestatoare B.E.J. C. şi s-a trimis procesul spre judecată Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, actele de procedură îndeplinite de Judecătoria Buftea urmând a fi păstrate.

Totodată, prin sentinţa civilă nr. 2721 din 29 iunie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi Fiscal în dosarul nr. x/x/2017 s-a admis cererea de strămutare formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B.E.J. C. şi s-a strămutat judecata litigiului obiect al dosarului nr. x/x/2017, având ca obiect pretenții cu titlu de penalități, de la Tribunalul Ilfov – Secţia Civilă la Tribunalul Ialomiţa – Secţia Civilă – complet specializat de contencios administrativ şi fiscal, păstrându-se actele de procedură efectuate de Tribunalul Ilfov.

Examinarea hotărârilor pretins potrivnice relevă faptul că ele privesc dosare diferite, cu obiect diferit (revizuire, contestație la executare și pretenții) și chiar părți diferite, situație în care tripla identitate impusă de art. 509 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. ca premisă pentru exercitarea căii de atac a revizuirii nu este îndeplinită.

Apreciază instanța supremă că autoritatea de lucru judecat la care se referă dispozițiile legale invocate în susținerea cererii de revizuire trebuie circumstanțiată în cauza de față în raport de art. 146 C. proc. civ., care pleacă indubitabil de la ipoteza unuia și aceluiași dosar (nu de la dosare diferite, ca în speță), textul legal statuând asupra inadmisibilității unei noi cereri de strămutare întemeiate pe aceleași împrejurări precum cele din prima cerere de strămutare.

A admite în sensul propus de către revizuent înseamnă a acredita fără temei legal soluția de admitere a tuturor cererilor de strămutare pe care le-ar formula o parte în diferitele dosare aflate pe rolul aceleiași instanțe pentru simplul motiv că într-unul din dosare a fost admisă o astfel de cerere, ceea ce contravine scopului pentru care a fost edictată instituția strămutării, anume acela de a verifica punctual, în fiecare cauză, existența motivelor de înlăturare a competenței unei anumite instanțe de judecată.

Pentru aceste considerente, reținând că nu sunt întrunite cerințele art. 509 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva încheierii nr. 12A/2017 din 27 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IV-a Civilă în dosarul nr. x/x/2017.