Validity of administrative disciplinary dismissal from military police service and compliance with procedural notification requirements
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal, upholding the appellate court's prior decision to reject the claim, thereby confirming the validity of the disciplinary sanction that placed the police officer in reserve. The dispute concerned the annulment of a 1999 order issued by the General Police Inspectorate, which removed the officer from active duty for disciplinary infractions; the officer argued the underlying misconduct did not occur, the sanction was disproportionate, the order was not properly communicated, and the matter should have been referred for criminal investigation. The court determined the appeal was unfounded, relying on the disciplinary council's proposal under Regulation No. 754/1998 and the statutory framework of Law No. 80/1995 (Article 85(1)(j)) and Law No. 105/1996, which established that the initial investigations confirmed violations of legal provisions and that the officer had signed a document acknowledging receipt of the order, thus satisfying procedural requirements.
Legislator headnote
AI generatedart. 3041 C. proc. civ, art. 85 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 80/1995; Validity of administrative disciplinary dismissal from military police service and compliance with procedural notification requirements: Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie, susținând în esență că abaterea comisă nu justifică sancțiunea aspră care i-a fost aplicată; că Parchetul Militar Brașov, sesizat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 248 și 289 C. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale și că ordinul de trecere a sa în rezervă nu i-a fost comunicat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 54/F/CA din 24 februarie 2003 a Curții de Apel Brașov, reclamantul F.G. a solicitat în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al județului Brașov, anularea Ordinului nr. 01661 din 10 noiembrie 1999, emis de Inspectoratul General al Poliției, pentru trecerea sa în rezervă, pentru abateri disciplinare, reintegrarea în funcția avută și acordarea unor despăgubiri bănești, echivalente cu drepturile bănești de care a fost lipsit de la data de 10 noiembrie 1999, până la reintegrarea efectivă.
În motivarea acțiunii s-a arătat că faptele care au stat la baza emiterii ordinului, nu au fost comise.
Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 174/F din 15 iulie 2003, a respins ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul F.G., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Județean de Poliție Brașov.
În motivarea soluției s-a reținut că, deși reclamantul a susținut că fapta pentru care a fost sancționat, nu există, nu a reușit să facă această dovadă, probele administrate în cauză confirmând încălcarea de către reclamant, a dispozițiilor legale.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen, reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie, susținând în esență că abaterea comisă nu justifică sancțiunea aspră care i-a fost aplicată; că Parchetul Militar Brașov, sesizat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 248 și 289 C. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale și că ordinul de trecere a sa în rezervă nu i-a fost comunicat.
Verificând cauza în funcție de recursul declarat, cât și potrivit art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Referatul întocmit cu prilejul cercetării prealabile a abaterilor comise, declarațiile persoanelor audiate și verificările făcute la evidența populației, confirmă încălcarea de către reclamant, a dispozițiilor Legii nr. 105/1996, Legii nr. 114/1996 și Ordinului ministrului de interne nr. 1900/2981.
Propunerea de sancționare disciplinară, cu trecerea în rezervă a reclamantului, a fost făcută de Consiliul de Disciplină, în temeiul Regulamentului nr. 754 din 22 aprilie 1998, sancțiunea fiind prevăzută în art. 85 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 80/1995, privind Statutul cadrelor militare și aplicată cu respectarea procedurii legale.
Se reține că din angajamentul semnat de reclamant la 25 noiembrie 1999 rezultă că acesta a luat cunoștință de Ordinul Inspectoratului General de Poliție nr. 01661/1999, privind trecerea sa în rezervă.
Așa fiind, recursul declarat de reclamant este nefondat și urmează a fi respins ca atare, instanța făcând o apreciere corectă a probelor administrate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de F.G. împotriva sentinței nr. 174/F din 15 iulie 2003 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 mai 2004.