Territorial jurisdiction for child residence modification: statutory domicile versus de facto residence under exclusive competence rules.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Bucharest Sector 3 Court, ordering that it assume jurisdiction over the dispute. The case involved a father's request to change his minor child's residence from the mother's home in Bucharest to his own home in Topoloveni, following a prior final decision by the Argeș Court of Appeal that established the child's domicile with the mother. While the initial court in Topoloveni claimed competence based on the child's actual de facto residence there, arguing the prior decision was not enforced, the appellate court in Bucharest rejected this, and the High Court ultimately determined that the legal domicile takes precedence. The Court applied Article 114(1) of the Code of Civil Procedure, a special provision granting exclusive territorial jurisdiction to the court where the protected person has their legal domicile or residence, treating this as a derogation from the general rules and determining that the child's legal domicile was in Bucharest at the time the lawsuit was filed.
Legislator headnote
AI generatedart. 114 alin. (1) C. proc. civ, art. 76 din Legea nr. 76/2012; Territorial jurisdiction for child residence modification: statutory domicile versus de facto residence under exclusive competence rules: Potrivit art. 114 alin. (1) C. proc. civ., "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Topoloveni la data de 2 august 2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., schimbarea locuinţei minorului C., născut la data de 9 mai 2013, la domiciliul tatălui.
Prin sentinţa civilă nr. 975 din data de 13 decembrie 2017, Judecătoria Topoloveni a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de pârâtă şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel, în esenţă, instanţa a dat eficienţă dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ. reţinând că domiciliul minorului, prin decizia nr. 823/2017 a Tribunalului Argeş, a fost stabilit la domiciliul mamei care este în Bucureşti, sectorul 3.
Prin sentinţa nr. 3615 din data de 28 martie 2018, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată de reclamant, a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Topoloveni şi, constatând ivirea conflictului negativ de competenţă, a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea conflictului ivit.
La adoptarea soluţiei, instanţa a făcut aplicarea art. 114 alin. (1) C. proc. civ. şi a reţinut că din susţinerile concordante ale ambelor părţi, cuprinse în acţiune şi întâmpinare, reiese că minorul a locuit permanent în judeţul Argeş, iar dispoziţia din decizia civilă nr. 823/2017 a Tribunalului Argeş nu a fost pusă în executare, deşi s-a început executarea silită în acest sens.
Constatând că minorul a locuit efectiv şi permanent, deci şi la data formulării cererii de chemare în judecată, în raza teritorială a Judecătoriei Topoloveni, a apreciat că acestei instanţe îi revine competenţa de soluţionare a cauzei.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în condiţiile 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Cele două instanţe aflate în conflict au făcut aplicarea aceloraşi dispoziţii legale, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de reţinerile diferite ale acestora cu privire la domiciliul minorului.
Prin prezentul demers judiciar reclamantul a sesizat Judecătoria Topoloveni cu o cerere prin care a solicitat restabilirea locuinţei minorului C. la domiciliul său, arătând că prin decizia nr. 823/2017 a Tribunalului Argeş domiciliul acestuia a fost stabilit la mamă.
Potrivit art. 114 alin. (1) C. proc. civ., "dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".
Totodată, se reţine că art. 76 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 stipulează că până la organizarea instanţelor de tutelă şi de familie, judecătoriile sau, după caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori şi familie vor îndeplini rolul de instanţe de tutelă şi familie, având competenţa stabilită potrivit C. civ. şi C. proc. civ.
În speţă se constată că prin decizia definitivă nr. 823 din data de 1 martie 2017, pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2015, instanţa de judecată a stabilit locuinţa minorului C. la domiciliul mamei D., care, potrivit celor menţionate în cuprinsul întâmpinării/cererii reconvenţionale, este în Bucureşti.
Reţinând, prin urmare, incidenţa art. 114 alin. (1) C. proc. civ., normă specială care instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, dispoziţie derogatorie de la norma generală reglementată de art. 107 din acelaşi cod şi având în vedere că domiciliul minorului la data introducerii cererii de chemare în judecată era în Bucureşti, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, ca instanţă de la domiciliul persoanei ocrotite.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19.06.2018.