Territorial competence for inheritance partition against auxiliary court staff: imperative nature of Article 127 CCP and ex officio declination
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice established jurisdiction for the County Court of Adjud to hear the case, definitively resolving a negative conflict of competence between two courts and upholding the declination of jurisdiction by the court where the defendant was employed. The dispute concerned a post-mortem estate division initiated against a defendant who served as a court clerk at the originally seized court, which had ex officio declined territorial competence based on a statutory exclusion rule; the rival court had reversed this, arguing the provision created a private order of competence allowing the plaintiff's choice. The Supreme Court ruled that under Article 127(2) and (3) of the Code of Civil Procedure, when a claim is brought against a judge, prosecutor, or auxiliary staff member (including clerks) working at the competent court, the competence is of public order and governed by an imperative norm, permitting the ex officio invocation of territorial incompetence by the local court and mandating referral to a court of the same grade within an adjacent appellate jurisdiction.
Legislator headnote
AI generatedart. 127 C. proc. civ, art. 117 C. proc. civ, art. 107 C. proc. civ, art. 127 alin. (2) C. proc. civ, art. 118 C. proc. civ, art. 130 alin. (2) C. proc. civ; Territorial competence for inheritance partition against auxiliary court staff: imperative nature of Article 127 CCP and ex officio declination: Prezentul conflict de competenţă a fost generat de aprecierile diferite ale celor două instanţe cu privire la caracterul de ordine publică sau de ordine privată al competenţei stabilite de prevederile art. 127 alin. (2) C. proc. civ. coroborate cu cele ale alin. (3) din acelaşi articol.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătorie Oneşti, la data de 14 iunie 2017, sub nr. x/2017, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B. solicitând partajarea averii rămase după defuncta C.
Instanţa a invocat din oficiu excepţia de necompetenţă teritorială şi prin sentinţa civilă nr. 1463 din data de 27 iunie 2017, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Adjud.
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Oneşti a dat eficienţă dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ. reţinând că pârâta B. este grefier în cadrul acestei instanţe.
Dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Adjud, la data de 27 decembrie 2017, sub numărul x/2017.
Prin sentinţa civilă nr. 953 din data de 16 mai 2018, Judecătoria Adjud a admis excepţia de necompetenţă teritorială invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Oneşti şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus suspendarea judecăţii şi trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru a hotărâ asupra conflictului ivit.
În adoptarea soluţiei, instanţa, raportat la obiectul cererii de chemare în judecată - partaj succesoral - a constatat că normele de procedură care statuează asupra modului de stabilire a competenţei de soluţionare a pricini sunt reprezentate de prevederile art. 94 pct. 1 lit. j) raportat la art. 117 C. proc. civ. sau raportat la art. 107 C. proc. civ.
Întrucât pârâta are calitatea de grefier în cadrul Judecătoriei Oneşti a apreciat că se pune în discuţie incidenţa dispoziţiilor art. 127 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. raportat la art. 116 din acelaşi cod.
Instanţa a reţinut că din interpretarea textelor legale reiese că alegerea de competenţă o face reclamantul în situaţia în care pârât este un judecător, procuror sau personal auxiliar al instanţelor, având în vedere că legiuitorul a folosit verbul "a putea", care conferă disponibilitate reclamantului în sesizarea instanţei competente material conform dispoziţiilor de drept comun sau alteia competente teritorial în baza art. 127 C. proc. civ.
A constatat că în această situaţie competenţa teritorială este o competenţă de ordine privată şi nu una de ordine publică, aşa cum a înţeles legiuitorul să reglementeze cazul în care reclamantul este magistrat sau personal auxiliar al instanţelor sau parchetelor în alin. (1) al art. 127 C. proc. civ., în conţinutul textului folosind verbul "a sesiza" la viitor în sens imperativ, nelăsând loc interpretărilor.
Astfel, a arătat că instanţa de judecată sesizată de reclamant cu o cerere îndreptată împotriva unui grefier care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acesteia nu are posibilitatea de a invoca excepţia necompetenţei teritoriale, atât timp cât alegerea de competenţă a fost făcută de reclamant.
Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în condiţiile 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Prezentul conflict de competenţă a fost generat de aprecierile diferite ale celor două instanţe cu privire la caracterul de ordine publică sau de ordine privată al competenţei stabilite de prevederile art. 127 alin. (2) C. proc. civ. coroborate cu cele ale alin. (3) din acelaşi articol.
Prin demersul judiciar iniţiat, reclamantul a învestit Judecătoria Oneşti cu o cerere având ca obiect partaj succesoral, în contradictoriu cu pârâta B., grefier în cadrul acestei instanţe.
Potrivit dispoziţiilor art. 118 C. proc. civ. competenţa de soluţionare a cauzei aparţine instanţei celui din urmă domiciliu al defunctului.
În pricina de faţă, defuncta C. a avut ultimul domiciliul în judeţul Bacău, astfel cum rezultă din certificatul de deces aflat în copie la dosarul Judecătoriei Oneşti, iar, faţă de prevederile legale anterior arătate, această instanţă ar fi competentă să soluţioneze litigiul.
Caracterul particular al cauzei este dat de calitatea pârâtei de grefier la judecătoria competentă să judece procesul şi de dispoziţiile art. 127 alin. (2) şi (3) C. proc. civ.
Potrivit art. 127 alin. (2) C. proc. civ. "în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care îşi desfăşoară activitatea la instanţa competentă să judece cauza, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă potrivit legii":
Alineatul (3) al aceluiaşi articol statuează că aceste dispoziţii se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.
Astfel, în ipoteza reglementată de prevederile art. 127 alin. (2) C. proc. civ. reclamantul are alegerea între instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate celei în care circumscripţie se află instanţa competentă potrivit dispoziţiilor legale.
În cazul sesizării instanţei la care grefierul, parte în proces, îşi desfăşoară activitatea, necompetenţa instanţei este de ordine publică, prevăzută fiind printr-o normă imperativă, astfel încât excepţia necompetenţei teritoriale poate fi invocată şi din oficiu.
Conform art. 130 alin. (2) C. proc. civ., necompetenţa materială şi teritorială de ordine publică trebuie invocată de părţi ori de către judecător la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe.
Prin urmare, Judecătoria Oneşti, în raport de aceste dispoziţii procedurale, a invocat în mod legal excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, în raport de prevederile art. 127 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. şi de calitatea de grefier la această judecătorie a pârâtei.
Faţă de cele anterior reţinute, de dispoziţiile legale invocate şi de împrejurarea că Judecătoria Adjud se află în circumscripţia Curţii de Apel Galaţi, curte de apel învecinată cu Curtea de Apel Bacău în care se află instanţa competentă potrivit legii să judece pricina, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Adjud.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Adjud.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19.06.2018.