Notarized deeds annulment upheld; appeal inadmissible due to statutory value threshold.

Prin cererea înregistrată la data de 23.09.2015 pe rolul Judecătoriei Satu Mare, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B. anularea convenţiei matrimoniale intervenite între părţi autentificate sub nr. x/16.12.2013 la Biroul Notarial "C." - Satu Mare; anularea actului de lichidare a regimului comunităţii legale autentificat sub nr. x/16.12.2013 la Biroul notarial "C." - Satu Mare; anularea actului de partaj voluntar autentificat sub nr. x/16.12.2013 la Biroul notarial "C." - Satu Mare cu privire la apartamentele x situate în Satu Mare, Micro x şi imobilul situat în judeţul Satu Mare.

Prin sentinţa civilă nr. 503 din 12 februarie 2016, Judecătoria Satu Mare, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Satu Mare, în raport de criteriul valoric, şi anume valoarea obiectului principal al litigiului de 994.490 RON.

Tribunalul Satu Mare, secţia I civilă, prin sentinţa civilă nr. 352 D din 18 noiembrie 2016 a admis acţiunea civilă formulată de reclamanta A. şi a anulat convenţia matrimonială încheiată între reclamantă şi pârât, autentificată sub nr. x din 16.12.2013 la BNP "C."- Satu Mare, actul de lichidare a regimului comunităţii legale autentificat sub nr. x din 16.12.2013 la BNP "C."- Satu Mare, precum şi actul de partaj voluntar autentificat sub nr. x din 16.12.2012 la BNP "C."- Satu Mare; a obligat pârâtul să plătească statului suma de 13549,9 RON, reprezentând ajutor public judiciar acordat reclamantei sub formă de scutire de la plata taxei de timbru.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul B., iar Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, prin decizia civilă nr. 416 din 15.06.2017, l-a respins, ca nefondat.

Reclamantul B. a declarat recurs împotriva acestei decizii, cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte în prezenta cauză.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, cu a cărui soluţionare a fost învestită Înalta Curte în prezenta cauză.

În motivarea recursului, reclamantul a arătat că hotărârea instanţei de apel este vădit nelegală, întrucât au fost ignorate normele de drept material, motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A susţinut că instanţa de apel a reluat în mod stereotip motivarea primei instanţe şi a confirmat, implicit, împrejurarea că toate probele administrate de către recurent pe parcursul cercetării judecătoreşti în apel nu au fost analizate, cu toate că au fost încuviinţate în probaţiune. Instanţa de apel a reţinut eronat că s-au probat doar acte de violenţă din perioada anterioară încheierii actelor notariale contestate.

A solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Învestită cu soluţionarea recursului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a derulat procedura de filtru, a dispus întocmirea raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului şi comunicarea acestuia, pentru ca părţile să formuleze puncte de vedere la raport.

Prin raport s-a apreciat că decizia atacată nu are deschisă calea de atac a recursului.

Intimata-reclamantă A. a formulat punct de vedere la raport şi a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil.

Prin rezoluţia din 6 iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., a acordat termen la 5 octombrie 2017, fără citarea părţilor, pentru judecarea recursului.

Analizând recursul formulat, Înalta Curte constată că este inadmisibil, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.

Potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 - privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010-privind C. proc. civ., astfel cum a fost modificat de Ordonanţa de urgenţă nr. 95 din 8.12.2016 pentru prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 2/2013, în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 1 ianuarie 2019 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 RON inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.

Conform dispoziţiilor art. 194 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată va cuprinde obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare.

În speţă, aşa cum rezultă din actele dosarului, decizia instanţei de apel, atacată cu recurs, a fost pronunţată într-o acţiune evaluabilă în bani, în care se solicită anularea convenţiei matrimoniale cu privire la mai multe imobilele ce au făcut obiectul acesteia, pretenţia dedusă judecăţii fiind în valoare de 994.490 de RON.

Cum cererea de chemare în judecată este evaluabilă în bani, iar valoarea pretenţiilor nu depăşeşte pragul valoric de 1.000.000 RON, se constată că, în speţă, este incident art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, astfel încât hotărârea atacată nu este supusă căii de atac a recursului, în raport de criteriul valoric.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Faţă de cele sus menţionate, decizia atacată cu recurs în prezenta cauză, nu este supusă recursului pe niciuna din părţile hotărârii prevăzute de dispoziţiile art. 461 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. raportate la cele ale art. 493 alin. (5) din acelaşi cod, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul formulat de pârâtul B. împotriva deciziei civile nr. 416 din 15 iunie 2017 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul recursul formulat de pârâtul B. împotriva deciziei civile nr. 416 din 15 iunie 2017 a Curţii de Apel Oradea, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14.06.2018.