Extraordinary annulment appeal regarding procedural defect of legal summons in public officer incompatibility case
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the extraordinary appeal for annulment filed by the claimant, ruling it unfounded, thereby leaving the prior final decision that rejected his appeal against his administrative sanctions in force. The dispute concerned a public official who had simultaneously held the position of mayor and company administrator, triggering a state of incompatibility; the claimant challenged the procedural validity of the underlying judgment, arguing he was not legally summoned or present at the appellate hearing, rather than contesting the substantive administrative law findings. The court rejected the claimant’s argument under Article 503 of the Code of Civil Procedure by demonstrating that the summons was legally served and signed by the claimant months before the hearing, thus confirming that the right to defense was not violated and the procedural requirements for annulment were not met.
Legislator headnote
AI generatedart. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, art. 501 alin. (1) din C. proc. civ, art. 507 din C. proc. civ, art. 503 alin. (1) din C. proc. civ, art. 508 din C. proc. civ; Extraordinary annulment appeal regarding procedural defect of legal summons in public officer incompatibility case: Printr-o cerere distinctă, înregistrată la data de 22 ianuarie 2015, contestatorul a solicitat şi suspendarea executării deciziei contestate, în temeiul art. 507 din C. proc. civ., cerere soluţionată prin încheierea din 25 februarie 2016.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.Circumstanţele cauzei
1. Decizia contestată
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 3192 din 16 octombrie 2015, a respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei nr. 1462 din 12 mai 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Instanţa de recurs a reţinut că recurentul s-a aflat în starea de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile în care a exercitat simultan funcţia de primar şi pe aceea de administrator la o societate comercială, nefiind îndeplinită de către acesta obligaţia prevăzută de art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, respectiv de a demisiona din una dintre cele două funcţii în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în funcţia care atrage starea de incompatibilitate, cum corect a apreciat şi judecătorul fondului.
2. Contestaţia în anulare exercitată
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare contestatorul A., invocând prevederile art. 501 alin. (1) din C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, contestatorul a arătat că nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent termenul de judecată din data de 16 octombrie 2015, când a avut loc judecata recursului care a format obiectul dosarului nr. x/87/2013, solicitând admiterea contestaţiei şi anularea deciziei atacate.
Printr-o cerere distinctă, înregistrată la data de 22 ianuarie 2015, contestatorul a solicitat şi suspendarea executării deciziei contestate, în temeiul art. 507 din C. proc. civ., cerere soluţionată prin încheierea din 25 februarie 2016.
3. Apărarea intimatei
Prin întâmpinare, intimata Agenţia Naţională de Integritate a solicitat respingerea contestaţiei în anulare, ca nefondată, având în vedere că la judecata recursului contestatorul a fost legal citat,astfel cum rezultă din actele dosarului.
II.Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare
Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, ce poate fi exercitată numai în cazurile şi condiţiile expres şi limitativ prevăzute de art. 503 şi 504 din C. proc. civ.
Argumentele de fapt şi de drept relevante
Potrivit art. 503 alin. (1) din C. proc. civ.,text pe care s-a întemeiat contestaţia în anulare de faţă, "Hotărârile definitive pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când contestatorul nu a fost legal citat şi nici nu a fost prezent la termenul când a avut loc judecata.
Se constată că nu pot fi primite criticile contestatorului, întrucât la data de 16 octombrie 2015, când a avut loc judecata recursului care a format obiectul dosarului nr. x/87/2013, părţile au fost legal citate, contestatorul fiind citat la adresa din comuna Nenciuleşti, judeţul Teleorman, potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare, aflate la fila 38 din dosarul de recurs, din care rezultă că respectivul act de procedură i-a fost înmânat acestuia, sub semnătură, la data de 19 mai 2015.
Prin urmare, nu se poate reţine că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită cu contestatorul la data când au avut loc dezbaterile asupra recursului şi nici că s-a încălcat dreptul la apărare, în condiţiile în care partea a fost legal citată, astfel cum rezultă din actele dosarului.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse şi ţinând seama de dispoziţiile art. 508 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de A. împotriva Deciziei nr. 3192din 16 octombrie2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca neîntemeiată.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2016.
Procesat de GGC - MM