Jurisdiction for accessory interest claims: Conflict between regional authority acts and central authority EU financing under Art. 10(1^1) Law 554/2004

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/30 din 9 noiembrie 2016, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii O.I.R.P.O.S.D.R.U. - Regiunea Vest, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Ministerul Finanţelor Publice, obligarea pârâţilor să plătească societăţii reclamante suma de 237.133,38 RON, reprezentând dobânzi fiscale pentru plata cu întârziere a sumei de 536.363,02 RON, aferentă CRC nr. 6-10 din proiectul intitulat Dezvoltarea Aptitudinilor, Competenţelor şi Iniţiativei Antreprenoriale (D.A.C.I.A.), POSDRU/92/3.1/S/62646.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin Sentinţa nr. 1606/PI din 27 aprilie 2017, Tribunalul Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată prin întâmpinare de pârâtul O.I.R.P.O.S.D.R.U. - Regiunea Vest şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara.

Pentru a se pronunţa astfel, Tribunalul a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (1¹) din Legea nr. 554/2004, care arată că sunt de competenţa secţiilor de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare.

2.2. La rândul său, prin Sentinţa civilă nr. 212 din 5 iulie 2017, Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş.

În motivarea acestei soluţii, Curtea a arătat că prezentul litigiu vizează recuperarea unor sume reprezentând dobânzi fiscale la un debit principal stabilit în favoarea reclamantei SC A. SRL prin hotărâri judecătoreşti definitive în care s-a tranşat definitiv chestiunea competenţei de soluţionare a litigiilor purtate de reclamantă cu aceiaşi pârâţi O.I.R.P.O.S.D.R.U. - Regiunea Vest, Ministerul dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Ministerul Finanţelor Publice - un prim litigiu determinând anularea unor acte emise.

Atât plăţile efectuate în baza acestui contract de finanţare, cât şi refuzul efectuării unor plăţi la solicitarea reclamantei, inclusiv actele de sancţionare financiară a reclamantei pentru pretinsa nerespectare a contractului de finanţare au fost emise de O.I.R.P.O.S.D.R.U. - Regiunea Vest.

În condiţiile în care se solicită plata unei sume de bani accesorii la debitul principal, refuzat tot de autoritatea regională, competenţa de soluţionare a prezentei cauze revine Tribunalului Timiş ca instanţă competentă să soluţioneze litigiul referitor la acte administrative emise de autorităţile regionale, nefiind incidente dispoziţiile art. 10 alin. (1<SUP>1</SUP>) din Legea nr. 554/2004.

Constatând intervenit conflictul negativ de competenţă, Curtea de Apel Timişoara a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, în acord cu dispoziţiile art. 134 C. proc. civ.

3. Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte constată că în speţă, în raport de obiectul litigiului şi dispoziţiile legale incidente, competenţa soluţionării cauzei aparţine Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

În speţă, reclamanta SC A. SRL a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere privind obligarea pârâţilor O.I.R.P.O.S.D.R.U. - Regiunea Vest, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Ministerul Finanţelor Publice la plata unei sume reprezentând dobânzi fiscale pentru decontarea cu întârziere a unor cereri de rambursare a cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului întitulat Dezvoltarea Aptitudinilor, Competenţelor şi Iniţiativei Antreprenoriale (D.A.C.I.A.), POSDRU/92/3.1/S/62646.

Aşa cum a reţinut şi Curtea de Apel Timişoara, dobânzile solicitate sunt accesorii unui debit principal stabilit în favoarea reclamantei prin hotărâri judecătoreşti definitive, pronunţate de Tribunalul Timiş ca instanţă de fond şi de Curtea de Apel Timişoara în recurs, în Dosarele nr. x/2016, nr. x/59/2013 şi nr. x/59/2013*.

În condiţiile în care, pe de o parte, debitul solicitat în prezenta cauză are caracter accesoriu, iar, pe de altă parte, refuzul nejustificat de decontare a cererilor de rambursare, sancţionat prin Sentinţa civilă nr. 1177/PI din 1 iunie 2016, pronunţată de Tribunalul Timiş în Dosar nr. x/2016, emană de la o instituţie publică locală, anume Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" - Regiunea Vest, în mod corect a apreciat Curtea de Apel Timişoara faptul că, în speţă, competenţa de soluţionare pe fond a cauzei revine Tribunalului Timiş.

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind reclamanta SC A. SRL în contradictoriu cu pârâţii O.I.R.P.O.S.D.R.U. - Regiunea Vest, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene şi Ministerul Finanţelor Publice, în favoarea Tribunalului Timiş, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie 2017.

Procesat de GGC - CT