Competence for challenges to ONJN tax assessments: value-based jurisdiction under Law 554/2004 supersedes the central authority status criterion

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/3/2015, reclamanta A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc Bucureşti:

(i) anularea totală a Deciziei comitetului de supraveghere al ONJN nr. 20139 din data de 30 iulie 2015 prin care a fost respinsă contestaţia îndreptată împotriva Deciziei de impunere a ONJN nr. 958 din data de 24 iunie 2015;

(ii) anularea parţială a deciziei de impunere a ONJN nr. 958 din 24 iunie 2015 pentru suma de 32.928 RON aferentă perioadei februarie - martie 2015 şi modificarea acesteia în sensul diminuării cuantumului datorat cu suma de 32.928 RON datorată netemeinic şi nelegal pentru perioada februarie - martie 2015.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin Sentinţa nr. 3007 din 6 mai 2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată prin întâmpinare de pârâtă şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Pentru a se pronunţa astfel, Tribunalul a reţinut că Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, emitent al actului administrativ contestat, este asimilat unei autorităţi publice centrale.

2.2. La rândul său, prin Sentinţa civilă nr. 1030 din 23 martie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată din oficiu şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Instanţa a reţinut că taxa instituită în sarcina reclamantei prin Decizia nr. 958 din 24 iunie 2015 are natura unei creanţe fiscale, astfel încât pentru stabilirea competenţei materiale de soluţionare a cauzei trebuie recurs la criteriul valoric instituit prin art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, iar taxele contestate au o valoare sub pragul de 1.000.000 RON.

Constatând intervenit conflictul negativ de competenţă, Curtea de Apel Bucureşti a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, în acord cu dispoziţiile art. 134 C. proc. civ.

3. Soluţia Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte constată că în speţă, în raport de obiectul litigiului şi dispoziţiile legale incidente, competenţa soluţionării cauzei aparţine Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 prevede că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel.

Legea contenciosului administrativ a stabilit competenţa materială de soluţionare a cauzelor în raport de două criterii, şi anume, al locului ocupat de organul care a emis ori încheiat actul şi al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.

Cele două criterii se exclud reciproc, astfel încât în cauzele al căror obiect intră în această din ultimă categorie, competenţa de soluţionare pe fond va fi determinată de cuantumul sumei ce face obiectul litigiului, fără a avea importanţă calitatea pârâtului de autoritate centrală sau locală.

Înalta Curte reţine că, în speţă, prin acţiunea cu care a învestit instanţa de contencios administrativ, reclamanta contestă o decizie de impunere, emisă de Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc Bucureşti în temeiul O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, prin care s-a stabilit în sarcina sa obligaţia de plată a sumei totale de 210.210 RON, reprezentând "taxa de viciu" pentru perioada februarie 2015 - iunie 2016.

Potrivit art. 13 alin. (3) din O.U.G. nr. 77/2009 "taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces prevăzută la alin. (4), precum şi celelalte taxe prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă constituie venit la bugetul de stat", iar art. 110 alin. (3) lit. i) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, indicat ca şi temei de drept al actului contestat, arată că, "titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi: (...) i) decizia emisă de Comitetul de Supraveghere al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc privind taxa aferentă acordării licenţelor şi a autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc, în baza prevederilor O.U.G. nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările şi completările ulterioare."

În aceste condiţii, concluzionând că prezenta cauză are ca obiect contestarea unei creanţe fiscale, iar sumele stabilite prin actul administrativ a cărui anulare se solicită se situează sub plafonul de 1.000.000 RON, Înalta Curte constată că, în raport de dispoziţiile art. 10 alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare pe fond a acţiunii reclamantului aparţine Tribunalului Bucureşti.

Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. SRL în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc Bucureşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 octombrie 2017.

Procesat de GGC - CT