Admissibility of principal intervention by individually named employee in challenge to public audit court decisions

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată; cererea de intervenţie

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 14.04.2014, reclamanta Societatea A. S.A. prin Sucursala pentru Reparaţii şi Servicii Râmnicu Vâlcea a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, anularea Încheierii nr. 25/21.03.2014 a Comisiei de Soluţionare a Contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi, anularea Deciziei nr. 5/17.01.2014 emise de pârâtă şi anularea Raportului de control nr. x/20.12.2013.

Pentru termenul din 03.09.2014, s-a formulat cerere de intervenţie în interes propriu de către B., director economic în cadrul societăţii reclamante, motivată, în esenţă, de faptul că, în conţinutul actelor încheiate de pârâta Curtea de Conturi s-au valorificat mai multe aspecte legate de controlul privind situaţia, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului public şi privat al statului, precum şi legalitatea realizării veniturilor şi efectuării cheltuielilor la S.C. C. S.A., fiind nominalizate şi persoanele cu atribuţii în domeniul în care se susţine că s-au constatat abateri.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin încheierea din 1 octombrie 2014, a respins, ca inadmisibilă, cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienta B. şi a admis în principiu cererile de intervenţie accesorii în interesul reclamantei formulate de B. şi de D.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs (intitulat apel) petenta B., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., solicitând casarea încheierii atacate şi admiterea în principiu a cererii de intervenţie în interes propriu.

În motivarea căii de atac, recurenta a susţinut, în esenţă, că justifică un interes judiciar în cauză, întrucât în cuprinsul actelor administrative atacate a fost nominalizată ca persoană cu atribuţii în domeniul în care se susţine că s-au constatat abateri, iar Decizia nr. 5/17.01.2014 emisă de Curtea de Conturi poate avea efecte faţă de persoanele indicate în raport.

În mod greşit, prima instanţă a reţinut că sunt aplicabile dispoziţiile legii speciale, făcând trimitere la Legea nr. 94/1992, în condiţiile în care acest act normativ reglementează organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi ca autoritate publică şi procedura de emitere şi control a actelor administrative în faţa acestei autorităţi şi nicidecum în faţa instanţei de judecată.

Dispoziţiile art. 161 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ reglementează în mod expres procedura de introducere în cauză a altor subiecte de drept, altele decât cele menţionate în actul administrativ contestat.

De asemenea, noţiunea de drept prevăzută de disp. art. 61 C. proc. civ. nu are înţeles limitativ în privinţa naturii dreptului afirmat de intervenient, prin cererea de intervenţie în interes propriu putând fi protejate atât drepturi patrimoniale cât şi drepturi nepatrimoniale.

Prin urmare, faţă de situaţia de fapt rezultată din actele atacate, fişa postului şi susţinând aplicarea în cauză a dispoziţiilor Legii nr. 554/2004 şi a dispoziţiilor C. proc. civ., recurenta a apreciat că are interes propriu în cauză, fiind întemeiată cererea sa de intervenţie în interes propriu.

Intimata Curtea de Conturi a României a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că recurenta nu prezintă niciun interes în prezenta cauză.

Recurenta a formulat răspuns la întâmpinare, reiterând susţinerile din cererea de recurs şi combătând apărările intimatei.

3. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Înalta Curte, analizând recursul formulat, apreciază că acesta este fondat, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Necontestat este faptul că în cuprinsul Raportului de control nr. x din 20.12.2013, în categoria persoanelor cu atribuţii în domeniul în care au fost constatate abateri, a fost indicat şi numele intervenientei B. - director economic, fapt de altfel constatat şi urmare a analizei acestui act depus la dosarul cauzei.

Raportul de control nr. x/20.12.2013 a stat la baza emiterii Deciziei nr. 5/17.01.2014, ce formează obiectul controlului de legalitate în cauza de faţă.

Instanţa de fond a respins ca inadmisibilă cererea de intervenţie în interes propriu formulată de recurentă, având în vedere dispoziţiile Legii speciale nr. 94/1992 şi faptul că există raporturi juridice doar între Curtea de Conturi şi entitatea verificată.

Litigiului de faţă îi sunt aplicabile prevederile Legii nr. 554/2004, completate cu dreptul comun conform dispoziţiilor art. 28 din această lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 61 alin. (1) şi (2) C. proc. civ.:

"(1) Orice are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părţile originare. (2) Intervenţia este principală, când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecăţii sau un drept strâns legat de acesta".

Dispoziţiile art. 62 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ. prevăd că:

"(1) Cererea de intervenţie principală va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată. (2) Cererea poate fi făcută numai în faţa primei instanţe, înainte de închiderea dezbaterilor în fond".

Conform art. 33 din C. proc. civ.:

"Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut şi actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara".

Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, prevede în cuprinsul său, la art. 16 şi art. 16<SUP>1</SUP>, următoarele:

"(1) Cererile în justiţie prevăzute de prezenta lege pot fi formulate şi personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acţiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă. (2) Persoana acţionată astfel în justiţie îl poate chema în garanţie pe superiorul său ierarhic, de la care a primit ordin scris să elaboreze sau să nu elaboreze actul".

Art. 16<SUP>1</SUP>:

"Instanţa de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuţie, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum şi a altor subiecte de drept".

Dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 554/2004 definesc dreptul vătămat ca orice drept prevăzut de Constituţie, de lege sau de alt act normativ, căruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ.

Constituţia României prevede în cuprinsul art. 21 - "Accesul la justiţie" - că:

"Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi intereselor sale legitime".

Potrivit art. 24 din Constituţia României - "Dreptul la apărare este garantat de legea fundamentală".

Este real că Legea nr. 554/2004, modificată şi completată nu cuprinde norme exprese privind cererea de intervenţie principală.

Însă, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor menţionate din Constituţia României, C. proc. civ., dispoziţiilor art. 16 şi art. 16<SUP>1</SUP>, art. 2 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată rezultă că este justificată cererea de intervenţie când intervenientul are interes şi pretinde un drept pentru sine strâns legat de dreptul dedus judecăţii.

În cauză, întrucât intervenienta a fost nominalizată ca persoană responsabilă cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat abateri, justifică interes şi un drept, respectiv dreptul de a-şi face apărări în litigiul dedus judecăţii, chiar dacă raportul juridic direct/principal se desfăşoară între Curtea de Conturi şi entitatea verificată care a contestat legalitatea actelor emise de autoritatea publică pârâtă.

Aceasta cu atât mai mult cu cât s-a susţinut că în raport cu fişa postului nu poate fi persoană responsabilă pentru eventuale prejudicii reţinute în sarcina entităţii verificate, invocând deci un drept/interes propriu.

De asemenea, în contextul în care actele atacate s-ar confirma de instanţa de contencios administrativ în mod irevocabil, inclusiv actele ce au stat la baza emiterii Deciziei nr. 5/2014 contestată în cauză, respectiv raportul de control menţionat anterior, care indică pe intervenientă ca persoană cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat abateri, fără ca aceasta să-şi poată face apărările pe care le apreciază utile, este evident că, urmare a efectelor acestor acte administrative, interesul/dreptul său vătămat ar fi lezate. Aceasta cu atât mai mult cu cât dreptul/interesul recurentei e strâns legat de actele atacate a căror legalitate e verificată în cauza de faţă, aceasta fiind interesată/urmărind/având acelaşi scop cu entitatea verificată, respectiv infirmarea actelor administrative contestate.

Prin urmare, faţă de considerentele expuse, în mod greşit a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de intervenţie formulată în cauză.

În consecinţă, Înalta Curte, în temeiul art. 496, art. 498 C. proc. civ., va admite recursul, va casa încheierea din 1.10.2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal şi va admite în principiu cererea de intervenţie în interes propriu formulată de B.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de B. împotriva încheierii de şedinţă din 1 octombrie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează încheierea recurată.

Admite cererea de intervenţie în interes propriu formulată de B.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 aprilie 2016.

Procesat de GGC - NN