SAPARD Grant Recoupying: EU Budget Prejudice from Breach of Five-Year Eligibility Maintenance Conditions Under O.U.G. 66/2011

Deliberând, constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, astfel cum a fost precizată, reclamanta S.C. A. S.R.L. prin administrator judiciar B., a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (în prezent, Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale), anularea procesului-verbal de constatare nr. x din 25 iulie 2013 şi a deciziei nr. x din 18 octombrie 2013, prin care a fost respinsă contestaţia reclamantei împotriva procesului-verbal de constatare nr. x din 25 iulie 2013 şi a notificării nr. x din 7 august 2013, ambele emise de instituţia pârâtă, şi înlăturarea debitului de 1.362.622,91 RON, defalcat conform legislaţiei în vigoare, după cum urmează: a) 1.021.967,18 RON aferent bugetului Uniunii Europene; b) 340.655,73 RON aferent bugetului de stat, la care se adaugă majorări de întârziere, şi exonerarea de la plata tuturor acestor sume.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 96 din 8 aprilie 2014, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea şi a anulat procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 25 iulie 2013 şi Decizia nr. 33655 din 18 octombrie 2013 emise de pârâtă privind debitul în 1.034.796,29 RON, exonerând pe reclamantă de plata acesteia.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei civile nr. 96 din 8 aprilie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

În motivarea recursului se arată în esenţă următoarele:

- sentinţa este nemotivată deoarece nu ia în discuţie niciunul din argumentele autorităţii referitor la împrejurarea că pârâta nu a respectat obligaţia de îndeplinire a criteriilor de eligibilitate pe toată durata de valabilitate a contractului de finanţare, ceea ce atrage incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 488 pct. 6 C. proc. civ. 2010;

- sentinţa a fost dată cu încălcarea normelor de drept material, în special cele care definesc noţiunea de "neregulă" (art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011); în plus, în mod greşit s-a reţinut că pârâta nu a dovedit că s-a produs sau s-ar fi putut produce un prejudiciu ca urmare a încălcării de către reclamantă a prevederilor contractului de finanţare sau a Regulamentelor CE nr. 1290/2005 şi 2988/1995;

- în mod greşit s-a reţinut că ar fi lipsite de relevanţă prevederile contractului de finanţare atâta vreme cât nu s-a dovedit producerea unui prejudiciu, dovada acestuia revenind pârâtului.

Ultimele două motive de recurs au fost întemeiate pe prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. 2010.

4. Întâmpinarea

Intimata A. S.R.L. a solicitat respingerea recursului pentru următoarele considerente:

Referitor la primul motiv de recurs, susţine că sentinţa este pe deplin motivată în condiţiile în care arată că pârâta nu a demonstrat caracterul cert al vreunui prejudiciu prezent sau posibil de produs în viitor, ceea ce conduce la concluzia că actele întocmite de pârâtă încalcă atât prevederile art. O.U.G. nr. 66/2011 cât şi principiile generale pe care trebuie să le îndeplinească orice creanţă, respectiv aceea de a fi certă, lichidă şi exigibilă. Susţine că judecătorul nu trebuie să răspundă fiecărui argument invocat de parte ci să facă o sinteză a acestora, putând să răspundă global, indicând considerentele de fapt şi de drept care justifică soluţia dată în cauză, ceea ce Curtea de Apel Timişoara a făcut.

Referitor la celelalte motive de recurs, intimata repetă apărările aduse şi în faţa primei instanţe arătând, în esenţă, că măsura rezilierii contractului de finanţare este exagerată în condiţiile în care investiţia a fost realizată integral şi nu au fost descoperite nereguli sau vreun prejudiciu produs fondurilor nerambursabile pe parcursul execuţiei proiectului.

5. Soluţia Înaltei Curţi

Examinând actele şi lucrările dosarului precum şi susţinerile părţilor, judecând în limitele motivului de casare invocat (art. 488 pct. 8 C. proc. civ. 2010; în continuare, C. proc. civ.), Înalta Curte constată că recursul este neîntemeiat pentru considerentele ce se vor arată în continuare:

Prima instanţă a admis acţiunea cu motivarea că, încheind procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x din 25 iulie 2013, pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP; în prezent, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale) nu a demonstrat că s-a produs sau s-ar putea produce un prejudiciu ca urmare a presupusei încălcări de către reclamanta intimată A. S.R.L. a contractului de finanţare sau a Regulamentelor Uniunii Europene (UE).

Drept urmare, a omis să verifice fondul raportului juridic dintre părţi, respectiv dacă reclamanta intimată a încălcat sau nu contractul de finanţare şi/sau Regulamentele UE.

Sentinţa este nelegală, fiind dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, ceea ce atrage incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, urmare a unei suspiciuni de neregulă, recurenta APDRP a desfăşurat un control privind menţinerea condiţiilor de eligibilitate ale proiectului "Modernizare secţie de prelucrare carne în localitatea Carani, comuna Sânandrei, judeţul Timiş" al cărui beneficiar este intimata, întocmind procesul-verbal mai sus amintit.

Recurenta a constatat că beneficiarul nu a prezentat documente care să ateste menţinerea eligibilităţii proiectului, conform contractului cadru pentru cofinanţarea Uniunii Europene, într-o perioadă de 5 ani de la data efectuării ultimei plăţi, respectiv care să demonstreze că ulterior finalizării proiectului în cadrul investiţiei s-a desfăşurat activitatea cofinanţată conform angajamentelor asumate prin cererea de finanţare şi că au fost îndeplinite obligaţiile asumate prin contractul cadru în baza cărora s-a acordat ajutorul financiar nerambursabil prin Programul SAPARD.

S-a reţinut, printre altele, că nu sunt respectate clauzele contractuale referitoare la prognoza şi evoluţia capacităţilor de producţie şi nici indicatorii financiari, că beneficiarul înregistrează restanţe în achitarea creditelor bancare precum şi datorii reeşalonate restante către bugetul local în valoare de 38.384 RON, că AFP Timişoara a pus sub sechestru bunuri ale intimatei până la concurenţa sumei de 455 000 RON şi că societatea înregistrează datorii restante către C. în sumă de 83.164,16 RON (în condiţiile în care investiţia realizată prin Programul SAPARD este ipotecată în favoarea unităţii bancare).

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, prin "neregulă" se înţelege "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Or, dacă faptele constatate sunt adevărate şi dacă prevederile contractului de finanţare sunt în sensul pretins de recurentă, bugetului UE va fi fără îndoială prejudiciat deoarece ajutorul financiar nerambursabil nu-şi atinge scopul pentru care a fost acordat, respectiv îmbunătăţirea eficienţei procesării şi marketingului produselor agricole.

Aşa fiind, pentru considerentele de drept mai sus expuse, în temeiul art. 497 noul C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva Sentinţei civile nr. 96 din 8 aprilie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată. Trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 aprilie 2016.

Procesat de GGC - MM