Revision appeal inadmissible; threshold ruling prospective only, final damages award stands.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal (recurs) brought by the appellants against Civil Decision No. 1930 of 16 November 2017 of the Bucharest Court of Appeal, which had itself dismissed their application for revision (revizuire) as inadmissible; that dismissal therefore remains in force, and the appellate decision against which revision was sought (Civil Decision No. 2124 of 23 December 2016, remanding a damages claim for loss of use) likewise stands. The underlying dispute was a money claim for €128,000 in compensation for loss of use of property, filed on 18 June 2015; the revision applicants had challenged the appellate decision under Article 509(1)(1) of the Civil Procedure Code. The Court held that, under Article 513(5) of the Civil Procedure Code, a decision on revision is subject only to the appeal routes available against the revised decision, and that, pursuant to Article XVIII(2) of Law No. 2/2013, as extended, decisions in monetary claims valued up to RON 1,000,000 (including this claim) were subject only to first instance and appeal, not to further appeal (recurs); the appellate decision was therefore final under Article 634(1)(4) of the Civil Procedure Code, and the decision on revision was likewise not appealable. Although Constitutional Court Decision No. 369 of 30 May 2017 had declared the RON 1,000,000 threshold unconstitutional, the Court applied Article 147(3) of the Constitution and held that the ruling had only prospective effect and did not affect the admissibility of the appeal in this case.
Legislator headnote
AI generatedart. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 513 alin. (5) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ; Revision appeal inadmissible; threshold ruling prospective only, final damages award stands: 1930 of 16 November 2017 of the Bucharest Court of Appeal, which had itself dismissed their application for revision (revizuire) as inadmissible; that dismissal therefore remains in force, and the appellate decision against which revision was sought (Civil Decision No. 2124 of 23 December 2016, remanding a damages claim for loss of use) likewise stands. The underlying dispute was a money claim for €128,000 in compensation for loss of use of property, filed on 18 June 2015; the revision applicants had challenged the appellate decision under Article 509(1)(1) of the Civil Procedure Code. The Court held that, under Article 513(5) of the Civil Procedure Code, a decision on revision is subject only to the appeal routes available against the revised decision, and that, pursuant to Article XVIII(2) of Law No. 2/2013, as extended, decisions in monetary claims valued up to RON 1,000,000 (including this claim) were subject only to first instance and appeal, not to further appeal (recurs); the appellate decision was therefore final under Article 634(1)(4) of the Civil Procedure Code, and the decision on revision was likewise not appealable. Although Constitutional Court Decision No. 369 of 30 May 2017 had declared the RON 1,000,000 threshold unconstitutional, the Court applied Article 147(3) of the Constitution and held that the ruling had only prospective effect and did not affect the admissibility of the appeal in this case.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed to dismiss the appeal as inadmissible by the filter panel.
Full text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 1930 din 16 noiembrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a respins cererea de revizuire formulată de revizuentele A. S.R.L. şi B. S.A. împotriva Deciziei civile nr. 2124 din 23 decembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în Dosarul nr. x/2015*, în contradictoriu cu intimaţii C., Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Judeţul Ilfov, Oraşul Voluntari, reprezentat prin Primar, D. S.A. şi Municipiul Bucureşti, reprezentat prin Primarul General, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs recurentele-revizuente A. S.R.L. şi B. S.A., la data de 19 decembrie 2017 (data depunerii la oficiul poştal); recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 26 ianuarie 2018, sub nr. x/2017, fiind repartizat aleatoriu, spre soluţionare, Completului de filtru nr. 12.
În raport de prevederile art. 248 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 493 alin. 5 C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acelaşi act normativ, Înalta Curte urmează a analiza, cu prioritate, admisibilitatea recursului, faţă de care constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a civilă la data de 18 iunie 2015, sub nr. x/2015, precizată la data de 19 februarie 2016, reclamantul C. a solicitat obligarea, în solidar, a pârâţilor Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Judeţul Ilfov, Oraşul Voluntari, D. S.A., B. S.A. (fostă S.C. E. SRL), A. S.R.L. şi Municipiul Bucureşti, reprezentat prin Primarul General, la plata sumei de 128.000 euro (574.489,6 RON, conform cursului BNR din 18 iunie 2016, în sensul că 1 euro = 4,4882 lei), compusă din suma de 88.000 euro (394.961,6 RON), reprezentând despăgubiri pentru lipsa de folosinţă aferentă perioadei cuprinse în intervalul 10 aprilie 2009 - 10 iunie 2015, şi din suma de 40.000 euro (178.000 RON, potrivit cursului stabilit de BNR la data de 17 februarie 2016, data precizării cuantumului acestor daune de către reclamant, în sensul că 1 euro = 4,4585 RON).
Prin Sentinţa civilă nr. 2709 din 29 aprilie 2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor D. S.A., A. S.R.L., B. S.A. şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. A respins excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, invocată de pârâtele A. S.R.L. şi B. S.A.. A admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi a respins acţiunea formulată de reclamantul C., ca fiind prescrisă.
Prin Decizia civilă nr. 2124 din 23 decembrie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a admis apelul formulat de apelantul-reclamant C. împotriva Sentinţei civile nr. 2709 din 29 aprilie 2016, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a civilă; a dispus anularea, în parte, a sentinţei apelate, în ceea ce priveşte soluţia privind admiterea excepţiei prescripţiei extinctive şi a trimis cauza, spre rejudecare în fond, aceluiaşi tribunal, menţinând dispoziţiile sentinţei privind respingerea celorlalte excepţii invocate.
Împotriva acestei decizii au formulat cerere de revizuire revizuentele A. S.R.L. şi B. S.A., întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
Prin Decizia civilă nr. 1930 din 16 noiembrie 2017, care face obiectul cererii de recurs pendinte, Curtea de Apei Bucureşti, secţia a V-a civilă, a respins cererea de revizuire formulată de revizuentele A. S.R.L. şi B. S.A. împotriva Deciziei civile nr. 2124 din 23 decembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă în Dosarul nr. x/2015*, ca inadmisibilă.
Potrivit dispoziţiilor art. 513 alin. (5) C. proc. civ. "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".
Conform dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., în procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi (15 februarie 2013) şi până la data de 31 decembrie 2015 (termen care prin O.U.G. nr. 62/2015, a fost extins până la data de 31 decembrie 2016, iar prin O.U.G. nr. 95/2016, a fost prorogat până la 31 decembrie 2018) nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, s-a stipulat că în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.
Pentru această categorie de litigii, Legea nr. 2/2013 a instituit două grade de jurisdicţie, respectiv fond şi apel.
Or, astfel cum s-a arătat, Decizia civilă nr. 2124 din 23 decembrie 2016, obiect al cererii de revizuire, a fost pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, în soluţionarea unui apel într-o acţiune evaluabilă în bani, în valoare de până la 1.000.000 RON, formulată la data de 18 iunie 2015.
Faţă de aceste dispoziţii legale, Înalta Curte reţine că Decizia civilă nr. 1930 din 16 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin care a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuentele A. S.R.L. şi B. S.A. împotriva Deciziei civile nr. 2124 din 23 decembrie 2016, pronunţată de aceeaşi instanţă, nu este susceptibilă de recurs, întrucât această din urmă hotărâre a fost pronunţata în cadrul soluţionării unui apel declarat împotriva unei hotărâri supuse numai apelului.
Conform art. 457 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează principiul legalităţii căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
Regula are valoare de principiu constituţional, art. 129 din Constituţia României, republicată, stipulând în sensul că exercitarea căilor de atac se realizează în condiţiile legii.
Potrivit prevederilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., "au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs".
Prin urmare, Decizia civilă nr. 1930 din 16 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, este definitivă, în înţelesul textului legal mai sus evocat.
Înalta Curte reţine că, ulterior pronunţării Deciziei civile nr. 2124 din 23 decembrie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 582 din 20 iulie 2017, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., statuând că sintagma "precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până ia 1.000.000 RON, inclusiv" este neconstituţională.
Această decizie însă nu are înrâurire asupra admisibilităţii căii de atac a recursului formulată în cauză, faţă de dispoziţiile art. 147 alin. (3) din Constituţia României, republicată, care stipulează că "deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor".
Pentru toate considerentele expuse, în baza art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul de recurentele-revizuente A. S.R.L. şi B. S.A. împotriva Deciziei civile nr. 1930 din 16 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentele-revizuente A. S.R.L. şi B. S.A. împotriva Deciziei civile nr. 1930 din 16 noiembrie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, ca inadmisibil.
Decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se comunică părţilor.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 aprilie 2018.
Procesat de GGC - NN