Judicial appeal for prosecutor-to-judge transfer: discretion of Superior Council to deny based on institutional staffing needs and leadership tenure

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul contestaţiei deduse judecăţii

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 24 aprilie 2017, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Superior al Magistraturii, anularea Hotărârii nr. 352 din 30 martie 2017, adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii şi obligarea intimatului la emiterea unei noi hotărâri prin care să admită cererea sa şi să dispună numirea în funcţia de judecător la Tribunalul Satu Mare sau la Judecătoria Satu Mare.

În motivare, contestatorul a învederat că prin hotărârea atacată a fost respinsă cererea sa de eliberare din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou şi numire în funcţia de judecător la instanţele sus-menţionate, hotărârea fiind adoptată cu exces de putere, cu consecinţa vătămării dreptului său la carieră.

Contestatorul a arătat, în esenţă, că volumul de activitate înregistrat la unitatea de parchet şi instanţele implicate în procedură este situat sub media naţională, iar la Judecătoria Satu Mare problema fluctuaţiei de personal generează dificultăţi în ocuparea posturilor vacante, cu efecte negative asupra activităţii instanţei.

Contestatorul a mai făcut referire la avizele favorabile comunicate de unităţile de parchet şi instanţele implicate în procedură, la vechimea sa în funcţie, în grad şi la unitatea de parchet, precum şi la motivele personale invocate în susţinerea cererii.

2. Apărările formulate de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, arătând că dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, şi art. 22 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, conferă numai o vocaţie pentru numirea procurorilor în funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţia de procuror, iar nu un drept, rămânând la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii să dispună cu privire la cererile formulate de solicitanţi.

Intimatul a susţinut că, în cauză, au fost analizate aspectele necesare pentru a se stabili dacă solicitantul poate fi numit în funcţia de judecător şi anume, volumul de activitate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou, schema de personal la această unitate de parchet, vechimea deţinută de contestator la unitatea de parchet şi vechimea în funcţie, avizele comunicate de instituţiile implicate, oportunitatea încetării mandatului în funcţia de conducere deţinută de contestator, precum şi existenţa posturilor vacante la instanţele la care s-a solicitat numirea.

3. La data de 19 iunie 2017 a fost înregistrată la dosar o cerere de intervenţie accesorie în favoarea contestatorului, formulată de Judecătoria Satu Mare, prin care s-a solicitat admiterea contestaţiei şi a cererii de intervenţie, anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 352 din 30 martie 2017 şi numirea contestatorului în funcţia de judecător la Judecătoria Satu Mare.

În susţinerea cererii de intervenţie accesorie s-a arătat că Judecătoria Satu Mare se confruntă cu o situaţie dificilă de personal, în condiţiile în care, din 22 de posturi de judecător prevăzute în schemă sunt ocupate 16 posturi, unul dintre judecătorii secţiei penale este detaşat la Penitenciarul Satu Mare, iar volumul de activitate al instanţei este în creştere.

4. Prin întâmpinarea formulată cu privire la cererea de intervenţie accesorie, intimatul a solicitat respingerea acestei cereri ca neîntemeiată.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei

Examinând Hotărârea nr. 352 din 30 martie 2017 adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin prisma criticilor formulate de contestator, a apărărilor intimatului şi în raport de prevederile legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte apreciază că prezenta contestaţie este nefondată.

Prin Hotărârea nr. 352 din 30 martie 2017 adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost respinsă cererea formulată de domnul A., prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou, de eliberare din funcţia de procuror şi numire în funcţia de judecător la Tribunalul Satu Mare sau la Judecătoria Satu Mare.

Înalta Curte constată că potrivit dispoziţiilor art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare:

"(1) La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii, în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege."

Procedura care trebuie urmată conform acestor dispoziţii legale, este prevăzută la art. 22 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 193/2006 (denumit în continuare Regulament).

Potrivit art. 23 alin. (11) din Regulamentul menţionat:

"La soluţionarea cererilor prevăzute la art. 22 alin. (1) pot fi avute în vedere următoarele criterii: volumul de activitate al instanţei sau parchetului de la care provine solicitantul şi la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanţele ori parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora; vechimea efectivă în funcţia de judecător sau procuror; vechimea la instanţa sau parchetul de la care provine solicitantul; vechimea în gradul aferent instanţei, respectiv parchetului la care se solicită numirea."

Prevederile regulamentare redate anterior, având un caracter supletiv, conferă numai o vocaţie pentru numirea din funcţia de judecător în cea de procuror şi respectiv, din funcţia de procuror în cea de judecător, rămânând la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii să dispună cu privire la cererile respective, în raport de toate elementele de fapt, în vederea asigurării unui echilibru între interesul general, reprezentat de funcţionarea în bune condiţii a instanţelor judecătoreşti şi parchetelor implicate în procedură, şi interesele de ordin profesional şi personal ale magistratului care solicită aprobarea cererii.

În aplicarea normelor regulamentare mai sus enunţate, în cauză, prin Hotărârea nr. 435 din 28 martie 2017, secţia pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a dispus sesizarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu propunerea de respingere a cererii de numire în funcţia de judecător, formulată de domnul A., prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou, în raport de aptitudinile specifice funcţiei de judecător şi de cele motivaţionale rezultate din răspunsurile solicitantului cu ocazia susţinerii interviului.

Examinarea cererii contestatorului de eliberare din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou şi numire în funcţia de judecător, s-a realizat prin prisma criteriilor obiective prevăzute la art. 22 alin. (1) şi art. 23 alin. (11) din Regulament, care au vizat existenţa posturilor vacante la instanţele la care s-a solicitat numirea, volumul de activitate înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou, schema de personal la această unitate de parchet, vechimea deţinută de contestator la unitatea de parchet şi vechimea în funcţie, oportunitatea încetării mandatului de conducere deţinut de contestator, motivele de ordin personal invocate de către acesta şi avizele comunicate de parchetele şi instanţele implicate în procedura de ocupare a funcţiei.

Astfel, potrivit datelor comunicate de către direcţia de specialitate, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou toate cele 3 posturi prevăzute în schemă erau ocupate (un post de conducere şi 2 posturi de execuţie), la această unitate de parchet înregistrându-se în anul 2006, o încărcătură de 903 dosare/procuror, comparativ cu media naţională de 1480 de dosare.

În raport cu datele menţionate, deşi volumul de activitate înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou era situat sub media naţională, s-a apreciat în mod judicios că încuviinţarea cererii de numire a contestatorului în funcţia de judecător ar conduce la perturbarea activităţii la această unitate de parchet, dată fiind schema redusă de personal.

La soluţionarea cererii de numire în funcţia de judecător s-au avut în vedere şi situaţia posturilor vacante la instanţele la care s-a solicitat numirea la data de 1 martie 2017, precum şi volumul de activitate la aceste instanţe, situat în anul 2016 mult sub media naţională.

Un aspect important reţinut de intimat a fost acela că solicitantul ocupă funcţia de prim procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou iar eventuala sa numire în funcţia de judecător ar conduce la încetarea mandatului funcţiei de conducere, împrejurare ce ar avea drept consecinţă desfăşurarea activităţii la această unitate de parchet de către doi procurori, care deţin funcţii de execuţie. Totodată, s-a luat în considerare vechimea contestatorului, de doar 8 luni de la data numirii acestuia în funcţia de conducere, aspecte în raport de care s-a apreciat că, la momentul analizării cererii, nu este oportună încetarea mandatului în funcţia de conducere a solicitantului.

De asemenea, au fost analizate motivele personale invocate de contestator, reţinându-se că acestea sunt grefate pe dorinţa solicitantului de a fi numit judecător, motiv pentru care, nu li s-a acordat o relevanţă sporită.

Menţiunile din cuprinsul hotărârii contestate la punctele de vedere exprimate de unităţile de parchet şi instanţele implicate în procedura de ocupare a funcţiei de judecător, s-a realizat în condiţiile prevăzute de art. 22 alin. (3) din Regulament, pentru a se aprecia asupra oportunităţii cererii formulate de contestator, fără însă ca aceste avize să fie considerate determinante în adoptarea soluţiei.

În condiţiile arătate, în mod justificat Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea formulată de domnul procuror A., având în vedere la adoptarea soluţiei, necesitatea unei bune organizări şi funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor implicate în procedură, în scopul asigurării, în primul rând, a bunei funcţionări a unităţii de parchet la care funcţionează contestatorul, ţinând seama de vechimea acestuia, precum şi de necesităţile privind resursele umane la nivelul instanţelor la care s-a solicitat numirea.

În circumstanţele date, soluţia adoptată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii este motivată cu respectarea criteriilor legale şi nu poate fi apreciată ca fiind discreţionară, constatându-se că motivele invocate de intimat în respingerea cererii formulate de contestator, au o justificare obiectivă, astfel încât, nu se poate reţine existenţa unor elemente de exces de putere, de natură a afecta legalitatea hotărârii ce formează obiectul prezentei contestaţii.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge contestaţia formulată împotriva Hotărârii nr. 352 din 30 martie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.

În raport de soluţia pronunţată în prezenta contestaţie, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată şi cererea de intervenţie accesorie formulată de Judecătoria Satu Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 352 din 30 martie 2017, ca neîntemeiată.

Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de Judecătoria Satu Mare, în favoarea contestatorului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 octombrie 2017.

Procesat de GGC - CT