Incompatibility of mayor serving on school board under educational law vs. integrity law conflict
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appellant's appeal, setting aside the lower court's dismissal and ordering the annulment of the Integrity Agency's evaluation report, thereby ruling in favor of the former mayor. The case involved a challenge to an administrative decision declaring that the applicant was in a state of incompatibility for simultaneously holding the office of mayor and a position on the school board of a local gymnasium during a specific period. Relying on Article 488(1)(8) of the Code of Civil Procedure as the ground for cassation, the Court held that the incompatibility finding under Article 87(1)(d) of Law no. 161/2003 was excessive and legally unfounded, as subsequent legislative amendments (O.U.G. no. 49/2014) expressly authorized mayors or their representatives to serve on school administration boards, reflecting the legal principle that the representative's presence was intended for efficient educational management rather than creating a conflict of interest.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 alin. (7) C. proc. civ, art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, art. 96 din Legea nr. 1/2011, art. 20 din Legea nr. 1/2011; Incompatibility of mayor serving on school board under educational law vs. integrity law conflict: Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 23 noiembrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin contestaţia înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 07 aprilie 2014, sub nr. x/54/2014, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x din 20 martie 2014, întocmit de pârâtă.
Prin Sentinţa civilă nr. 2568 din 16 septembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Dolj, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Pe rolul acestei instanţe cauza a fost înregistrată la data de 04 noiembrie 2014, sub nr. x/54/2014.
2. Hotărârea primei instanţe
Prin Sentinţa civilă nr. 124 din 10 martie 2015, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva Sentinţei civile nr. 124 din 10 martie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a formulat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, prin care a solicitat casarea sentinţei atacate şi rejudecarea cauzei, în sensul admiterii contestaţiei şi anulării Raportului de evaluare nr. x din 20 martie 2014 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, în esenţă, pentru următoarele motive:
Instanţa de fond în mod eronat a considerat că nu pot fi reţinute susţinerile întemeiate pe modificarea Legii nr. 1/2011, intervenită prin O.U.G. nr. 49/2014, întrucât acest din urmă act normativ nu ar fi fost în vigoare în perioada supusă evaluării sau la data întocmirii raportului de evaluare.
Aceste dispoziţii legale sunt aplicabile în speţă, având în vedere că nu există o hotărâre definitivă de declarare a stării de incompatibilitate care să fi fost pronunţată înainte de intrarea în vigoare a prevederilor ordonanţei de urgenţă.
De asemenea, în mod eronat a reţinut instanţa de fond că Legea nr. 161/2003 constituie legea specială în raport de prevederile Legii nr. 1/2011, modificată prin O.U.G. nr. 49/2014.
O.U.G. nr. 49/2014 reprezintă legea specială, întrucât în cuprinsul acestui act normativ se prevede participarea primarului în consiliul de administraţie al şcolii, comparativ cu Legea nr. 161/2003, în care se reglementează incompatibilităţile în raport de funcţiile deţinute de către primar.
Pe de altă parte, trebuie avut în vedere faptul că prin adoptarea Legii nr. 161/2003 s-a reglementat starea de incompatibilitate pentru cei care ar avea un beneficiu sau un folos pentru sine iar nu pentru o prezenţă neremunerată în consiliul de administraţie a unităţii de învăţământ.
Mai mult, legiuitorul a revenit prin O.U.G. nr. 49/2014 şi a stabilit că primarul face parte din consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, fără a-l considera astfel incompatibil cu deţinerea acestei funcţii.
4. Apărările formulate de intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate
Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, reiterând apărările formulate pe parcursul soluţionării litigiului în primă instanţă.
5. Procedura de soluţionare a recursului
5.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 23 noiembrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.
Prin încheierea din data de 17 mai 2017, completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.
II. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este fondat.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Prin Raportul de evaluare nr. x din 20 martie 2014 întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, contestat prin acţiunea introductivă, s-a reţinut că reclamantul A. s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât în perioada 07 septembrie 2012 - 30 septembrie 2013, a deţinut simultan atât funcţia de primar al comunei Rojişte, judeţul Dolj, cât şi funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Rojişte, judeţul Dolj, încălcând astfel dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Din actele dosarului reiese împrejurarea, reţinută şi de prima instanţă, că în perioada 07 septembrie 2012 - 30 septembrie 2013, recurentul-reclamant a deţinut simultan funcţia de primar al comunei Rojişte, judeţul Dolj şi funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al Şcolii Gimnaziale Rojişte, calitate pe care a dobândit-o prin Decizia nr. 33 din 07 septembrie 2012.
Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 96 alin. (2) lit. a) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în forma în vigoare în perioada de referinţă şi în temeiul cărora s-a constatat starea de incompatibilitate, prevăd următoarele:
"În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:
a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;".
Aceste dispoziţii legale au fost modificate prin art. I pct. 21 din O.U.G. nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative, în sensul că din consiliul de administraţie a unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial, face parte, printre alţii, şi primarul sau un reprezentant al acestuia.
Instanţa de control judiciar reţine că, în raport de scopul urmărit de legiuitor la momentul adoptării art. 96 din Legea nr. 1/2011 şi luând în considerare modificarea ulterioară a acestei norme prin O.U.G. nr. 49/2014, prezenţa primarului în consiliul de administraţie, urmăreşte organizarea şi desfăşurarea eficientă a activităţii unităţilor de învăţământ, prin identificarea în timp util a deficienţelor şi luarea măsurilor ce se impun.
La formularea acestei concluzii se au în vedere şi dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 1/2011, care prevăd că autorităţile administraţiei publice locale asigură, în condiţiile legii, buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în localităţile în care acestea îşi exercită autoritatea, iar neîndeplinirea de către autorităţile publice locale a obligaţiilor ce le revin în organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar se sancţionează conform legii.
Faptul că la momentul adoptării, art. 96 din Legea nr. 1/2011 nu a prevăzut posibilitatea primarului de a face parte din consiliul de administraţie a unităţii de învăţământ, nu constituie un element decisiv pentru atragerea stării de incompatibilitate, având în vedere scopul acestei norme legale, scop subliniat de legiuitor prin modificarea intervenită prin O.U.G. nr. 49/2014, cu atât mai mult cu cât, reprezentantul primarului, prin prisma atribuţiilor care îi revin în calitate de membru al consiliului de administraţie, exprimă punctul de vedere al primarului în cadrul acestui organ de conducere.
În condiţiile arătate, deşi este necontestat că prevederile legale aplicabile perioadei evaluate sunt anterioare modificărilor aduse legii prin O.U.G. nr. 49/2014, se apreciază că, raportat la scopul urmărit de legiuitor atât la momentul adoptării art. 96 din Legea nr. 1/2011, cât şi ulterior prin modificările introduse, apare ca fiind excesivă soluţia administrativă dispusă de intimata-pârâtă prin raportul de evaluare.
În plus, modificările legislative aduse prin O.U.G. nr. 49/2014 au intervenit anterior definitivării situaţiei juridice a recurentului-reclamant, generată de raportul de evaluare a stării de incompatibilitate.
În concluzie, luând în considerare modificarea dispoziţiilor legale în temeiul cărora recurentul-reclamant, în calitate de primar, avea posibilitatea să participe la şedinţele consiliului de administraţie, precum şi scopul urmărit de legiuitor prin reglementarea instituită de prevederile art. 96 din Legea nr. 1/2011, Înalta Curte apreciază că nu se poate reţine existenţa situaţiei de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, reţinând incidenţa în cauză a motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursului declarat de reclamantul A., casarea sentinţei atacate şi rejudecând cauza, va admite acţiunea formulată de reclamant şi va anula Raportul de evaluare nr. x din 20 martie 2014, întocmit de pârâta Agenţia Naţională de Integritate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 124 din 10 martie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, admite acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, şi în consecinţă:
Dispune anularea Raportului de evaluare nr. x din 20 martie 2014, întocmit de Agenţia Naţională de Integritate.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 octombrie 2017.
Procesat de GGC - CT