Challenge to taxpayer inactivity list: appeal dismissed as action remained inadmissible for failure to file timely pre-emptive administrative complaint

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 3193 din 22 octombrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, ca inadmisibilă.

2. Recursul exercitat în cauză

Împotriva hotărârii pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, a declarat recurs SC A. SRL, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În esenţă, recurenta a susţinut că instanţa de fond a respins în mod greşit acţiunea ca inadmisibilă. În dezvoltarea motivelor de recurs s-a mai arătat că deşi procedura de declarare a contribuabililor inactivi trebuia stabilită prin ordin şi ca lista contribuabililor declaraţi inactivi, se publică pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice şi va fi adusă la cunoştinţa publică în conformitate cu cerinţele prevăzute prin ordin al preşedintelui, instanţa de fond a încălcat, prin respingerea cererii, tocmai aceste dispoziţii legale, întrucât la acea dată OPANAF nr. 819/2008 pentru aprobarea Procedurii privind declararea contribuabililor inactivi, prevedea în mod clar că declararea contribuabililor inactivi prevedea în mod clar că declararea contribuabililor inactivi se face cu data publicării în Monitorul Oficial al României.

Abia din data de 5 august 2010, prin OPANAF nr. 2258/2010, a intervenit modificarea acestui articol, în sensul ca declararea contribuabililor inactivi se face cu intrării în vigoare a ordinului fără publicarea acestuia în Monitorul Oficial.

Pe de altă parte, a susţinut recurenta, în mod greşit instanţa de fond a considerat ca reclamant avea obligaţia de a formula plângere prealabilă administrativă a autorităţii ce emitente, actul administrativ supus contestaţiei fiind de aplicabilitate restrânsă.

În fine, recurenta a susţinut că Ordinul Preşedintelui ANAF de aprobare a listei contribuabililor declaraţi inactivi este un act administrativ normativ, pentru ca este de interes public, subiecţii fiind bine definiţi, respectiv contribuabilii care până la apariţia anexei percepeau TVA, taxa care se regăsea pe fiecare factură până la consumatorul final.

3. Procedura derulată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 9 octombrie 2014, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Prin încheierea din 17 decembrie 2014, completul filtru a constatat, în acord cu raportul întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a apreciat recursul declarat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) noul C. proc. civ., fixând termen de judecată pe fond a acestuia.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru argumentele expuse în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Recurenta-reclamantă a supus controlului de legalitate Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 1167 din 29 mai 2009 pentru aprobarea Listei contribuabililor declaraţi inactivi, solicitând anularea Listei contribuabililor declaraţi inactivi, anexa acestui ordin, înlăturarea din Lista contribuabililor declaraţi inactivi a SC B. SRL, revocarea anulării înregistrării în scopuri de TVA.

Prima instanţă a respins acţiunea ca inadmisibilă, opinie împărtăşită şi de Înalta Curte.

Înalta Curte constată în acord cu judecătorul fondului că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora reclamanta avea obligaţia de a se adresa cu plângere administrativă prealabilă autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhic superioare, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, respectiv, pentru motive temeinice, şi peste acest termen, dar nu mai mult de 6 luni de la data emiterii actului.

Contrar susţinerilor recurentei, Înalta Curte constată că în speţă actul administrativ supus contestaţiei nu este unul cu caracter normativ, dispoziţiile art. 7 alin. (11) din Legea nr. 554/2004 ("În cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând") nefiind aplicabile, întrucât acest ordin nu are aplicabilitate generală, ci se adresează unui număr restrâns şi bine definit de subiecţi.

Din analiza actelor şi lucrărilor de la dosar, Înalta Curte constată că reclamanta a solicitat ANAF revocarea actului administrativ şi înlăturarea din lista contribuabililor declaraţi inactivi a SC A. SRL şi revocarea anulării înregistrării societăţii în scopuri de TVA, abia la 2 aprilie 2013, cu depăşirea termenului prevăzut de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Cum acţiunea de fond a fost soluţionată pe excepţie, nu se mai impune analizarea motivelor de recurs ce vizează fondul cauzei, urmând ca, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte să respingă recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC A. SRL împotriva Sentinţei civile nr. 3193 din 22 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 aprilie 2015.

Procesat de GGC - CL