Compensatory allowance reinstatement claim stricken as inadmissible; appeal annulled for lack of cassation grounds

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, astfel cum a fost precizată, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, să se constate că este victima sistemului întrucât este persecutat politic şi discriminat prin suspendarea plăţii indemnizaţiei reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004 începând cu 01.01.2012; plata drepturilor conferite prin art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 din data de 01.01.2013 până la data de 30.09.2014 actualizate în raport cu rata inflaţiei; punerea în plată de la data de 01.10.2014 definitiv până la modificarea Legii nr. 341/2004; reîncadrarea ca funcţionar public în funcţie de execuţie în cadrul Consiliului Judeţean Olt, funcţie care a încetat pe baza raporturilor conferite de Legea nr. 341/2004 prin acordul părţilor, şi acordarea treptelor şi gradaţiilor pentru perioada de 3 ani de inactivitate, suportarea de către Guvernul României a dobânzilor şi penalităţilor bancare aferente creditelor sale bancare.

În cuprinsul acţiunii, reclamantul a invocat şi excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 din O.U.G. nr. 84/2012 şi ale art. 6 din O.G. nr. 29/2013 a căror anulare o solicită.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 328 din 22 septembrie 2014, a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca inadmisibilă, în raport cu prevederile art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, având în vedere că prin Decizia nr. 419 din 8 iulie 2014 a Curţii Constituţionale s-a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 din O.U.G. nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi ale art. 6 din O.G. nr. 29/2013.

Totodată, a respins şi cererea de cererea de intervenţie formulată de Ministerul Finanţelor Publice în interesul Guvernului României.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs recurentul-reclamant A., fără să încadreze în drept criticile formulate.

În motivarea căii de atac, recurentul nu a indicat niciunul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., ci şi-a exprimat nemulţumirea faţă de decizia instanţei constituţionale asupra excepţiei de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată, făcând referire şi la alte decizii pronunţate de Curtea Constituţională în aceeaşi materie, dar şi la fondul cauzei.

În concluzie, a solicitat admiterea căii de atac, iar pe fond admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

5. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 29 februarie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

1. Examinând cererea de recurs prin prisma dispoziţiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., ţinând seama şi de prevederile art. 499 din acelaşi cod.

1.1. Argumente de fapt şi de drept relevante

În cauză, astfel cum s-a reţinut şi în raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din acelaşi cod.

Astfel, recurentul nu indică şi nu dezvoltă vreunul din motivele de recurs prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. şi nu aduce sentinţei atacate vreo critică, ce ar putea fi încadrată într-unul din motivele prevăzute de acest text de lege, preluând aceleaşi considerente invocate pe fondul cauzei.

Prin urmare, susţinerile recurentului nu reprezintă critici împotriva sentinţei recurate şi ca atare nu pot fi apreciate drept motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ. prevăd că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de A. împotriva Sentinţei nr. 328 din 22 septembrie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 aprilie 2016.

Procesat de GGC - CL