Jurisdictional conflict over audit court objection rejections: exclusive competence of the Court of Appeal for central authority decisions

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul acţiunii şi procedura derulată în faţa primei instanţe sesizate

Cererea înregistrată la data de 14 august 2015 pe rolul Tribunalului Arad, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Arad în contradictoriu cu pârâtele Curtea de Conturi a României şi Camera de Conturi Arad, a solicitat suspendarea obligaţiei executării măsurilor stabilite prin dispoziţiile de la pct. I.8, II.9, II.15 prin decizie până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a contestaţiei precum şi anularea ca măsurilor dispuse la punctele II, II şi IV din Încheierea nr. 56/15.07.2015 emisă de către Comisia de soluţionare a contestaţiilor şi a prevederilor punctului I.8, II.9, II.15 din Decizia nr. 6/V/15.05.2015 emisă de Directorul Direcţiei 1 din cadrul Departamentului V.

În argumentele prezentate în susţinerea acţiunii reclamanta a arătat că în perioada 05.03.2015 - 16.04.2015 s-a derulat misiunea de "Audit financiar asupra contului de execuţie a bugetului asigurărilor de şomaj", fiind verificată perioada 01.01.2012 - 31.12.2014, în urma căreia auditorii publici au încheiat Procesul-verbal înregistrat la AJOFM Arad sub nr. 4047/16.04.2015 împotriva căruia a formulat obiecţiunile înregistrate sub nr. x/29.04.2015.

Împotriva Deciziei nr. 6/V/15.05.2015 emisă de Curtea de Conturi a României s-a formulat Contestaţia nr. 5767/02.06.2015, care a fost soluţionată prin Încheierea nr. 56/15.07.2015 emisă de Curtea de Conturi a României.

Reclamanta a apreciat că pct. II din Încheierea nr. 56/15.07.2015 şi pct. 1.8 din Decizia nr. 6/V/15.05.2015 sunt netemeinice şi nelegale, întrucât auditorii externi nu au ţinut cont de explicaţia dată cu privire la modul de efectuare a majorărilor salariale conform prevederilor legale, în cadrul notelor de relaţii.

A apreciat că majorările salariale au fost aplicate, în mod corect, conform prevederilor legale, împrejurare întărită şi de Sentinţa civilă nr. 620/2014/F.CA pronunţată la data de 09.04.2014 de Tribunalul Brăila.

Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin Sentinţa nr. 1125 din 11 noiembrie 2015, Tribunalul Arad, a admis excepţia de necompetenţă materială şi pe cale de consecinţă a declina soluţionarea prezentei cauze în favoarea Curţii de Apel Timişoara, reţinând în esenţă că actele contestate sunt emise de Curtea de Conturi a României.

A reţinut instanţa că, în raport de calitatea acesteia de autoritate publică centrală soluţionarea prezentei cauze este dată în competenţa curţii de apel şi nicidecum a tribunalului

Învestită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 51 din 29 februarie 2016, a admis excepţia de necompetenţă materială a acestei instanţe şi, pe cale de consecinţă, a declina soluţionarea cauzei în favoarea Tribunalului Arad.

Totodată, a constatat existenţa conflictului negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea conflictului de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, conform art. 135 alin. (1) - (3) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a adopta această soluţie, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

În raport de obiectul cererii de chemare în judecată şi de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) menţionate, se impune a se stabili care este actul administrativ care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice, care este actul supus executării şi care poate constitui obiectul unei cereri adresate instanţei de contencios administrativ.

Potrivit dispoziţiilor art. 204 şi 210 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor de control rezultate din aceste activităţi, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 130/2010 publicată în M. Of. nr. 832/13.12.2010, împotriva măsurilor dispuse prin decizia camerei de conturi judeţene se poate formula contestaţie în termen de 15 zile, care "suspendă obligaţia executării deciziei până la soluţionarea ei de către Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor.

Executarea măsurilor devine obligatorie de la data comunicării încheierii formulate de Comisia de Soluţionare a Contestaţiilor, prin care se respinge integral sau parţial contestaţia".

În raport de dispoziţiile legale menţionate, se reţine că actul administrativ care produce efecte juridice, fiind supus obligaţiei executării, este decizia structurii Curţii de Conturi prin care se respinge integral sau parţial contestaţia, acesta fiind actul care îndeplineşte cerinţele de a fi apreciat ca având natura juridică a unui act administrativ, astfel cum acesta este definit în art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 228 din acelaşi regulament, "competenţa de soluţionare a sesizării formulate de conducătorul entităţii verificate împotriva încheierii emise de comisia de soluţionare a contestaţiilor, aparţine secţiei de contencios administrativ şi fiscal din cadrul curţii de apel în a cărei rază teritorială se află sediul entităţii verificate în condiţiile Legii contenciosului administrativ".

Aşadar, în cauză, actele contestate sunt emise de Curtea de Conturi a României (calitatea de autoritate publică centrală) iar, soluţionarea prezentei cauze este dată în competenţa curţii de apel, raportat şi la prevederile art. 223 lit. e) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice Curţii de Conturi, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 155/2014, publicată în M. Of. nr. 547/24.07.2014 potrivit cărora: "instanţa competentă (…) în cazul încheierilor pronunţate, ca urmare a soluţionării contestaţiilor formulate împotriva deciziilor emise de structurile centrale ale Curţii de Conturi, competenţa revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în raza căreia se află sediul entităţii verificate

Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Arad şi pe pârâtele Curtea de Conturi a României şi Curtea de Conturi Arad în favoarea Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 aprilie 2016.

Procesat de GGC - NN