Jurisdictional conflict over auxiliary court staff salary claims resolved in favor of Bucharest Court of Appeal.

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul acţiunii şi procedura derulată în faţa primei instanţe sesizate

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ, sub numărul 2080/103/2015 din 21.07.2015, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV. au chemat în judecată pe pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava şi Ministerul Finanţelor Publice, pentru ca în contradictoriu cu aceasta şi pe baza probelor administrate să se dispună:

- obligarea pârâţilor la reîncadrarea personalului conform dispoziţiilor Legii nr. 284/2010 începând cu data de 01.01.2011 şi la stabilirea corectă a modului de calcul a drepturilor salariale lunare,

- obligarea pârâtei Curtea de Apel Suceava la emiterea deciziilor de reîncadrare conform dispoziţiilor Legii nr. 284/2010 începând cu data de 01.01.2011,

- obligarea pârâţilor la plata diferenţelor salariale aferente perioadei 01.01.2011 şi până la pronunţarea sentinţei actualizată cu rata inflaţiei,

- obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la emiterea grilelor de salarizare în care să apară noul salariu de încadrare în care au fost incluse unele sporuri având în vedere că la acest moment pentru calculul salariului de încadrare sunt folosite O.G. nr. 8/2007, O.G. nr. 10/2008, Legea nr. 330/2009, legi abrogate în prezent, creându-se astfel confuzii între vechimea în muncă, vechimea în specialitate (sporul de fidelitate), şi sporurile care au fost incluse în salariu, iar sporul de risc (25%) şi confidenţialitate (5%) se aplică în mod diferenţiat de la un salariat la altul conducând astfel la discriminări,

- obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor Publice să asigure pârâtului Ministerul Justiţiei sumele necesare acordării acestor drepturi salariale.

În drept, reclamanţii au invocat prevederile Legii nr. 284/2010 şi nr. 285/2010. Curtea de Apel Suceava a emis decizii de reîncadrare doar pentru Legea nr. 285/2010, fără a mai fi emisă decizie de reîncadrare în baza Legii nr. 284/2010.

Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Tribunalul Neamţ, secţia I civilă, prin Sentinţa nr. 2045 C din 18 noiembrie 2015, a admis excepţia necompetenţei materiale a tribunalului şi, în consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că acţiunea introductivă a reclamanţilor cuprinde 2 capete de cerere principale, respectiv obligarea pârâţilor la reîncadrarea personalului auxiliar conform dispoziţiilor Legii nr. 284/2011 şi la emiterea deciziilor de reîncadrare în baza aceluiaşi act normativ de angajatorul Curtea de Apel Suceava, celelalte cereri privind plata diferenţelor de drepturi salariale, emiterea grilelor noi de salarizare şi alocarea resurselor financiare pentru plata acestor drepturi având caracter accesoriu, astfel cum rezultă şi din dispoziţiile art. 30 din noul C. proc. civ.

Ca atare, reclamanţii din cauza de faţă funcţionează ca grefieri şi personal conex în cadrul Tribunalului Suceava, iar în condiţiile în care aceştia fac parte din categoria personalului auxiliar, devin incidente dispoziţiile art. 7, alin. (1) şi (2) din cadrul Capitolului VIII - "Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei" - al Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Învestită cu soluţionarea cauzei, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a-VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. civilă nr. 42 din 11 februarie 2016, a admis excepţia de necompetenţă materială a Curţii de Apel Bucureşti, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava, Ministerul Finanţelor Publice, în favoarea Tribunalului Neamţ.

Totodată, a constatat ivit conflict negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru a hotărî asupra conflictului negativ de competenţă.

Argumentând soluţia, instanţa a reţinut că delimitarea competenţei materiale în primă instanţă de soluţionare a acţiunilor de contencios administrativ şi fiscal, între tribunal şi curtea de apel, se face, ca principiu, pe baza criteriului rangului autorităţii de la care emană actul administrativ contestat, cu excepţia litigiilor privitoare la taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, unde criteriul este cel al sumei în discuţie.

Înalta Curte ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, conform art. 135 alin. (3) şi alin. (5) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în primă instanţă în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au învestit instanţa cu o acţiune prin care solicită obligarea părţilor pârâte la reîncadrarea personalului conform Legii nr. 284/2010 începând cu data de 01.01.2011 şi la stabilirea corectă a modului de calcul a drepturilor salariale, obligarea pârâtei Curtea de Apel Suceava la emiterea deciziilor de reîncadrare conform dispoziţiilor Legii nr. 284/2010 începând cu data de 01.01.2011, obligarea pârâţilor la plata diferenţelor salariale aferente perioadei 01.01.2011 şi până la pronunţarea sentinţei actualizate cu rata inflaţiei, (4) obligarea pârâtului Ministerul Justiţiei la emiterea grilelor de salarizare în care să apară noul salariu de încadrare în care au fost incluse unele sporuri având în vedere că la acest moment pentru calculul salariului de încadrare sunt folosite O.G. nr. 8/2007, O.G. nr. 10/2008, Legea nr. 330/2009, legi abrogate în prezent, creându-se astfel confuzii între vechimea în muncă, vechimea în specialitate (sporul de fidelitate) şi sporurile care au fost incluse în salariu, iar sporul de risc (25%) şi confidenţialitate (5%) se aplică în mod diferenţiat de la un salariat la altul conducând astfel la discriminări (de la un salariat la altul procentul variază între 11 - 25%, fără a se indica în vreo decizie motivul pentru care unii beneficiază de un spor mai mare, iar alţii de unul mai mic), (5) obligarea pârâtului Ministerul Finanţelor Publice să asigure pârâtului Ministerul Justiţiei sumele necesare acordării acestor drepturi salariale.

Înalta Curte constată că reclamanţii fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate iar în ceea ce priveşte cererea de chemare în judecată există o procedură specială în situaţia personalului din justiţie care contestă modul în care au fost stabilite drepturile salariale, sens în care sunt relevante următoarele dispoziţii:

Potrivit art. 7 alin. (1) şi (2) din cadrul Capitolului VIII - "Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei" - al Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice: "(1)Personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulţumit de modul de stabilire a drepturilor salariale poate face contestaţie, în termen de 15 zile de la data comunicării actului administrativ al ordonatorului de credite, la organele de conducere ale Ministerului Justiţiei, Consiliului Superior al Magistraturii. Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori, după caz, la colegiile de conducere ale curţilor de apel sau parchetelor de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează în termen de cel mult 30 de zile.

De asemenea, împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare la secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru hotărârile Colegiului de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sau, după caz, a Curţii de Apel Bucureşti, pentru celelalte hotărâri".

În raport cu obiectul acţiunii, expus în prealabil, Înalta Curte reţine că prezenta cerere de chemare în judecată se circumscrie prevederilor art. 7 alin. (1) şi (2) din cadrul Capitolului VIII - "Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei" - al Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, iar competenţa materială de soluţionare a cauzei de faţă revine Curţii de Apel Bucureşti, conform dispoziţiilor alin. (1) al aceluiaşi articol, chiar dacă,formal, reclamanţii nu au atacat hotărârile sau ordinele la care se referă textul de lege, acest aspect ţinând de verificarea admisibilităţii acţiunii, iar nu de competenţa de soluţionare a acesteia.

Temeiul legal al regulatorului de competenţă

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanţii QQ., RR., SS., TT., UU., VV., A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO. şi PP., toţi prin mandatar A. şi pe pârâţii Ministerul Justiţiei, Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Suceava şi Ministerul Finanţelor Publice în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a- VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 aprilie 2016.

Procesat de GGC - NN