Electoral symbol rejection stands as party challenge inadmissible for lack of statutory remedy.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice upheld the exception of inadmissibility and rejected as inadmissible the challenge filed by a political party against the Central Electoral Bureau's Decision No. 8 of 7 April 2016, which had refused the party's proposed electoral symbol for the 5 June 2016 local elections; the court's ruling is final and leaves the Bureau's decision in force. The dispute arose when the party, not yet registered in the political parties registry because its registration court decision was not final, had its electoral symbol rejected under Articles 59(1), 39(1)(b) and 39(4) of Law No. 115/2015 and Articles 22-23 of Law No. 14/2003 on political parties. The decisive legal basis is that no statutory provision expressly allows a challenge against a Central Electoral Bureau decision rejecting an electoral symbol, and since legal remedies exist only where expressly provided by law, the challenge was inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 115/2015, Art. 22 din Legea nr. 14/2003; Electoral symbol rejection stands as party challenge inadmissible for lack of statutory remedy: Din conţinutul hotărârii atacate rezultă că la respingerea semnului electoral Biroul Electoral Central a avut în vedere dispoziţiile art. 59 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) şi alin. (4) din Legea nr. 115/2015, dar şi art. 22 şi 23 din Legea nr. 14/2013 a partidelor politice.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestaţiei de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin contestaţia înregistrată la data de 13 aprilie 2016 sub nr. x/1/2016, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Partidul Mândri că Suntem Arădeni (PMCSA) a solicitat admiterea contestaţiei formulată împotriva Hotărârii nr. 8 din 7 aprilie 2016 emisă de Biroul Electoral Central şi admiterea semnului electoral propus de acest partid.
În motivarea contestaţiei se susţine că, la data de 6 aprilie 2016 a transmis pe cale poştală şi poştă electronică o adresă prin care a făcut cunoscut semnul electoral al formaţiunii cu care se va înscrie în Alegerile Locale din data de 5 iunie 2016.
Prin Hotărârea nr. 8 din 7 aprilie 2016 Biroul Electoral Central a dispus respingerea semnului electoral propus.
Consideră că Hotărârea nr. 8 din 7 aprilie 2016 emisă de Biroul Electoral Central este nelegală şi netemeinică deoarece, conform art. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 Partidele politice îşi pot stabili semnele electorale, pe care le comunică Biroului Electoral Central în termen de 10 zile de la constituirea acestuia.
Biroul Electoral Central s-a constituit la data de 28 martie 2016, iar data limită de depunere a semnului electoral era 6 aprilie 2016. Susţine că a depus semnul electoral la data de 6 aprilie 2016, astfel înăuntrul termenului legal.
Au fost invocate prevederile legale şi s-a spus că potrivit art. 59 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 115/2015:
"Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri şi nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Totodată semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Se poate folosi ca semn electoral semnul permanent declarat la înscrierea partidului politic sau a alianţei politice".
În cazul contestatorului, însemnul electoral al formaţiunii, semnul permanent al Partidului "Mândri că Suntem Arădeni" este reprezentat de un scut brăzdat de o panglică simbolizând lupa pentru protejarea dreptăţii, denumirea prescurtată "MCSA" şi denumirea în întregime "Mândri că Suntem Arădeni". Fotul este Constantia, atât în interiorul cercului cât şi pe panglică. Culoarea: R12 G97 B170.
Astfel şi din acest punct de vedere, susţine contestatorul, a respectat prevederile legale cu privire la semnele electorale.
2. Considerentele Înaltei Curţi
Examinând cauza şi decizia atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că prezenta contestaţie este inadmisibilă.
Din petitul contestaţiei rezultă că Partidul "Mândri Că Suntem Ardeleni" îşi exprimă nemulţumirea de faptul că, prin Hotărârea nr. 8 din 7 aprilie 2016 emisă de Biroul Electoral Central s-a respins semnul electoral propus de acesta.
Din conţinutul hotărârii atacate rezultă că la respingerea semnului electoral Biroul Electoral Central a avut în vedere dispoziţiile art. 59 alin. (1), art. 39 alin. (1) lit. b) şi alin. (4) din Legea nr. 115/2015, dar şi art. 22 şi 23 din Legea nr. 14/2013 a partidelor politice.
Dispoziţiile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 115/2015 prevăd că:
"Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale îşi pot stabili semne electorale, pe care le comunică Biroului Electoral Central în termen de 10 zile de la constituirea acestuia".
Potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, Biroul Electoral Central are următoarele atribuţii: asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a denumirii şi a semnelor electorale ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, legal constituite, care au dreptul să participe la alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, şi comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripţie, imediat după constituirea acestora.
Conform art. 39 alin. (4) din acelaşi act normativ:
"În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoştinţă în şedinţă publică şi prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din ţară, precum şi pentru toate organismele cu atribuţii în materie electorală, de la data aducerii la cunoştinţă în şedinţă publică".
Art. 22 din Legea nr. 14/2003 a partidelor politice prevede că:
"Partidul politic dobândeşte personalitate juridică de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei privind admiterea cererii de înregistrare", iar potrivit art. 23 din aceeaşi lege:
"Partidele politice ale căror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul partidelor politice".
Într-adevăr, dispoziţiile art. 59 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali statuează în mod expres că: (3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept şi bunelor moravuri şi nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza semnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică. (4) Semnele electorale comunicate Biroului Electoral Central trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea aceloraşi simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Se poate folosi ca semn electoral semnul permanent declarat la înscrierea partidului politic sau a alianţei politice.
Din analiza prevederilor legale precizate în Decizia B.E.C., în lipsa unei motivări, se constată că respingerea semnului electoral propus de Partidul "Mândri Că Suntem Arădeni" s-a datorat faptului că acest partid politic nu este înscris în Registrul partidelor politice pentru că nu era definitivă hotărârea instanţei privind admiterea cererii de înregistrare.
Însă, indiferent de motivul pentru care s-a dispus respingerea depunerii semnului electoral se constată, în această ipoteză, hotărârea B.E.C. nu poate fi contestată.
În principiu, căile de atac pot fi exercitate numai dacă legea le prevede, iar în lipsa unei prevederi legale care să indice o cale de atac, aceasta va fi respinsă ca inadmisibilă.
În cazul desfăşurării procesului electoral, date fiind termenele prevăzute de lege pentru îndeplinirea unor măsuri care să asigure buna desfăşurare a acestuia, legea (Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali) a prevăzut ce acte emise de birourile electorale pot fi contestate şi în ce condiţii.
Hotărârea Biroului Electoral Central prin care se respinge un semn electoral comunicat de un partid politic nu poate fi contestată, în lipsa unei prevederi exprese a legii şi, de aceea, contestaţia va fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepţia inadmisibilităţii.
Respinge contestaţia formulată de Partidul MÂNDRI CĂ SUNTEM ARĂDENI (PMCSA) împotriva Hotărârii nr. 8 din 7 aprilie 2016 emisă de Biroul Electoral Central, ca inadmisibilă.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 19 aprilie 2016.
Procesat de GGC - MM