Stay order not separately appealable where merits judgment irrevocable; appeal inadmissible
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed as inadmissible the appeal against the interlocutory ruling of 14 February 2003, by which the Court of Appeal had stayed proceedings under Article 244¹ of the Romanian Code of Civil Procedure pending resolution of a related case clarifying the meaning of a property title. The appellant had challenged the stay order in a civil case concerning property rights, invoking procedural grounds under Article 304 points 7 and 9. The High Court held that an appeal against an interlocutory stay order may be brought separately only where the final merits decision would itself be subject to appeal; since the main appeal in this case would produce an irrevocable judgment with no ordinary remedy, the stay order, being accessory to the merits, could not be appealed separately. The appeal was rejected as inadmissible and declared irrevocable.
Legislator headnote
AI generatedart. 2441 C. proc. civ; Stay order not separately appealable where merits judgment irrevocable; appeal inadmissible: În această ipoteză prevederile art. 2441 C. proc. civ. nu-și găsesc aplicarea, de altfel această împrejurare rezultă chiar din conținutul textului de lege mai înainte menționat care prevede că încheierea de suspendare „poate fi atacată cu recurs în mod separat”.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Încheierea din 14 februarie 2003, Curtea de Apel Pitești, secția civilă, a dispus suspendarea judecării recursului declarat de către pârâții R.I. și R.E. împotriva deciziei civile nr. 721 din 26 aprilie 2002 a Tribunalului Argeș, în baza art. 2441 C. proc. civ., până la rămânerea ca irevocabilă a hotărârii în dosarul nr. 7260/2002 a Tribunalului Argeș privind lămurirea înțelesului titlului de proprietate.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs intimatul R.C. invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.
Recursul este inadmisibil.
Este de reținut în primul rând că încheierea recurată a fost pronunțată în dosarul nr. 3892/2002 al Curții de Apel Pitești al cărui obiect îl constituie recursul pârâților R.I. și R.E. împotriva deciziei nr. 721 din 26 aprilie 2002.
Soluția ce se va pronunța cu privire la acest recurs va fi o hotărâre irevocabilă (deci o hotărâre care nu mai are nici-o cale de atac ordinară).
În această ipoteză prevederile art. 2441 C. proc. civ. nu-și găsesc aplicarea, de altfel această împrejurare rezultă chiar din conținutul textului de lege mai înainte menționat care prevede că încheierea de suspendare „poate fi atacată cu recurs în mod separat”.
În consecință este de reținut că ceea ce se statuează prin această dispoziție este posibilitatea ca încheierea de suspendare a soluționării cauzei, luată pe parcursul procesului, să poată fi atacată „în mod separat” nu odată cu recursul privind soluția pronunțată pe fondul cauzei.
Deci în cauzele în care calea recursului pentru soluția pe fond nu există, nici calea recursului pentru încheierile intermediare, care, evident, fiind accesorii, urmează soarta principalului care este fondul cauzei.
Astfel fiind, pentru considerentele mai înainte arătate, urmează a respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamantul R.C. împotriva Încheierii din 14 februarie 2003 a Curții de Apel Pitești în dosarul nr. 3892/2002.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 octombrie 2003.