Jurisdiction for revision of contradictory judgments under new Code of Civil Procedure

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2017 pe rolul Tribunalului Argeş, la data de 23.11.2017, revizuenta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu intimaţii B., Comisia locală de fond funciar Tigveni, Comisia judeţeană de fond funciar Argeş şi S.C. C. S.A. Piteşti, a solicitat revizuirea deciziei civile nr. 342/25.10.2017, pronunţate de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2014.

Revizuenta a arătat că decizia este contradictorie cu sentinţa civilă nr. 1068/2004 pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1080/2005 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, întrucât prin hotărârea Judecătoriei Curtea de Argeş a fost respinsă punerea în posesie a intimatei B. pentru suprafaţa de 1,1349 ha, pe motiv că a fost exclusă de la validare prin sentinţa nr. 937/1992. Prin decizia civilă nr. 342/25.10.2017 pronunţată de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2014 s-a reţinut, contrar sentinţei nr. 937/1992, că reclamantei i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafaţă de teren deţinută în punctul "Acasă", suprafaţă care cuprinde şi 1,1349 ha deţinute de revizuentă în baza titlului de proprietate.

Prin decizia civilă nr. 412 din 20 decembrie 2017, Tribunalul Argeş, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia civilă.

Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut că temeiul de drept al revizuirii, indicat de revizuentă, este art. 509 pct. 8 din C. proc. civ., deşi cererea de revizuire priveşte o hotărâre judecătorească care ar fi contradictorie cu o hotărâre din anul 2004 pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş, condiţii în care sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865. În fapt, se solicită revizuirea deciziei civile nr. 342/25.10.2017, pronunţate de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2014, pe motiv că acesta hotărâre judecătorească ar încălca autoritatea de lucru judecat a dispoziţiilor sentinţei civile nr. 1068/2004, pronunţate de Judecătoria Curtea de Argeş, irevocabilă prin decizia nr. 1080/2005 a Curţii de Apel Piteşti.

Ca atare, tribunalul a apreciat că motivul de revizuire este cel prevăzut de art. 322 pct. 7 din C. proc. civ. de la 1865.

În privinţa competenţei de soluţionare, citând art. 323 alin. (2) din C. proc. civ., tribunalul a reţinut, aşadar, că soluţionarea cererii de revizuire privind existenţa unor hotărâri definitive potrivnice este de competenţa instanţei mai mare în grad faţă de instanţa sau instanţele care au pronunţat hotărârile potrivnice. Întrucât, în speţă, hotărârea a cărei revizuire se cere, decizia civilă nr. 342/25.10.2017 din dosarul nr. x/2014, este pronunţată de Tribunalul Argeş, instanţa a concluzionat că cererea de revizuire este de competenţa instanţei superioare în grad, respectiv Curtea de Apel Piteşti.

Prin decizia civilă nr. 3 din 22 februarie 2018 Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a declinat competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş. S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi s-a dispus înaintarea dosarului pentru pronunţarea regulatorului de competenţă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a pronunţa această decizie, instanţa a constatat că obiectul prezentului dosar îl reprezintă o cerere de revizuire a unei decizii pronunţate în anul 2017, într-un dosar promovat pe rolul instanţelor în data de 25.02.2014. Aşadar, revizuirea priveşte o hotărâre pronunţată într-un dosar supus noului C. proc. civ.

În aceste condiţii, Curtea a apreciat că şi prezenta cerere de revizuire este supusă tot dispoziţiilor noului C. proc. civ., în raport de prevederile art. 24 din cod şi art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a C. proc. civ.

De asemenea, s-a reţinut ca fiind nerelevantă împrejurarea că hotărârea judecătorească faţă de care se invocă contrarietatea este pronunţată în baza vechiul C. proc. civ. Ceea ce contează este faptul că revizuirea priveşte o hotărâre pronunţată în baza dispoziţiilor noului C. proc. civ., indiferente de data hotărârii judecătoreşti pretinse a fi contrară. În aceste condiţii, Curtea a considerat că prezenta cerere de revizuire trebuie soluţionată în temeiul dispoziţiilor art. 509 şi următoarele din noul C. proc. civ., iar nu în baza dispoziţiilor art. 322 şi următoarele din vechiul C. proc. civ.

În ceea ce priveşte competenţa materială, dispoziţiile art. 510 alin. (2) din noul C. proc. civ. prevăd că, în cazul contrarietăţii de hotărâri, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre.

Cum prima hotărâre este pronunţată de Judecătoria Curtea de Argeş, rezultă că, în raport de dispoziţiile de mai sus, competenţa de soluţionare a cauzei revine Tribunalului Argeş, ca instanţă mai mare în grad.

Analizând conflictul de competenţă cu a cărui soluţionare a fost învestită, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul căii de atac deduse judecăţii îl reprezintă revizuirea deciziei civile nr. 342 din 25 octombrie 2017, pronunţate de Tribunalul Argeş în dosarul nr. x/2014, pentru motivele prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., susţinându-se că hotărârea atacată este potrivnică sentinţei civile nr. 1068/2004 a Judecătoriei Curtea de Argeş.

Se observă că instanţele aflate în conflict, pornind de la prevederile care reglementează aplicarea legii de procedură civilă, au interpretat diferit dispoziţiile aplicabile speţei.

Or, în cauză, se solicită revizuirea unei decizii pronunţate în anul 2017 într-un dosar în care cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş la 25 februarie 2014, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. (15 februarie 2013).

Potrivit art. 24 din Legea nr. 134/2010, dispoziţiile legii noi se aplică numai proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, în acelaşi sens fiind şi prevederile art. 3 din Legea nr. 76/2012.

Cum, în cauză, procesul în care a fost pronunţată decizia a cărei revizuire se cere a fost iniţiat în anul 2014, reiese că acestuia îi sunt incidente dispoziţiile cuprinse în noul C. proc. civ.

Întrucât cererea de revizuire a fost întemeiată pe pct. 8 al art. 509 din C. proc. civ., motiv care vizează existenţa unor hotărâri definitive potrivnice, în ceea ce priveşte instanţa competentă devin relevante dispoziţiile art. 510 alin. (2) din cod.

Potrivit art. 510 alin. (2) din C. proc. civ., în cazul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8, cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre.

În speţă, se invocă contrarietatea unei decizii pronunţate de tribunal cu o sentinţă a Judecătoriei Curtea de Argeş, instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a pronunţat prima hotărâre, respectiv sentinţa civilă nr. 1068/2004, fiind Tribunalul Argeş.

Pentru argumentele expuse, în aplicarea art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29.05.2018.