Inadmissibility of cassation in labor disputes due to statutory exclusion of the remedy from appeal
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal on grounds of cassation filed by the claimant, thereby upholding the final decision of the Court of Appeal of Timişoara which rejected the claimant's action against the state defendants. The dispute, initiated in labor and social insurance jurisdiction, concerned the employer's obligation to calculate and pay the guaranteed minimum gross wage in accordance with statutory regulations, with the lower court of first instance having originally granted the claim but that decision being reversed on appeal. The decisive legal basis for the dismissal is that decisions rendered in appeal in labor litigation matters are final and not subject to cassation appeal under Article 483(2) of the Code of Civil Procedure, a restriction reinforced by Article 634(1)(4) and the constitutional principle in Article 129 that judicial decisions may only be challenged through legal avenues expressly provided by law.
Legislator headnote
AI generatedart. 483 alin. (2) C. proc. civ; Inadmissibility of cassation in labor disputes due to statutory exclusion of the remedy from appeal: Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc civ. "sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs".
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 846 din data de 23 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale, au fost admise apelurile declarate de către pârâţii Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Timişoara şi Tribunalul Caraş-Severin împotriva sentinţei civile nr. 763 din 9 mai 2017, pronunţată de către Tribunalul Caraş-Severin, a fost schimbată sentinţa apelată, în sensul respingerii acţiunii formulată de reclamantul A.
Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a formulat recurs, care face obiectul prezentului dosar.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă şi repartizat completului C5 la data de 01 februarie 2018.
La data de 19 februarie 2018 a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, care a fost însuşit de membrii completului de judecată, iar Ia data de 22 februarie 2018 s-a dispus comunicarea raportului către părţile în litigiu. Conform dovezilor aflate la dosar, raportul a fost comunicat părţilor la data de 1 martie 2018 şi 5 martie 2018.
Intimata pârâtă Curtea de Apei Timişoara a depus punct de vedere la raport, prin care şi-a însutit concluziile acestuia şi a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil.
Analizând recursul, Înalta Curte urmează să îl respingă, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc civ. "sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs".
Conform art. 483 alin. (2) C. proc. civ. "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile având ca obiect cereri în materie de litigii de muncă".
În cauză, cererea de chemare în judecată cu care a fost investită instanţa are ca obiect obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Caraş-Severin şi Ministerul Finanţelor Publice la calcularea salariului minim de bază cuvenit reclamantului, potrivit încadrării, şi la plata salariului minim brut pe ţară garantat în plata, conform actelor normative în acest sens.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.
Faţă de natura pretenţiei dedusă judecăţii, în raport de dispoziţiile legale anterior menţionate, decizia atacată, care este definitivă, nu mai este supusă recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 846 din data de 23 octombrie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 aprilie 2018.