Inadmissibility of recourse against a final appellate decision in revision proceedings
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the appeal filed by the petitioner against the Court of Appeal's decision to reject a revision recourse, thereby upholding the appellate court's ruling and confirming that no further remedies are available. The dispute concerned a procedural challenge where the petitioner attempted to contest a final decision rendered by the Court of Appeal within a revision procedure, effectively seeking a "recourse to a recourse." The Court held this action inadmissible based on the principle that judicial acts are subject only to the specific appeals provided by law; citing Articles 457, 634, 248, and 493 of the Civil Procedure Code, as well as Article 129 of the Constitution, the Court ruled that appellate decisions in revision matters are final and cannot be attacked again through the same procedural mechanism, as doing so would violate the principles of legality and equality before the law.
Legislator headnote
AI generatedart. 493 alin. (5) din C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ; Inadmissibility of recourse against a final appellate decision in revision proceedings: Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, republicată, prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
După deliberare, asupra cauzei de ţaţă, constată următoarele:
Prin decizia nr. 170 pronunţată în data de 15 noiembrie 2017 de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuientul A. împotriva deciziei civile nr. 225/20.02.2017, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2015, şi a deciziei civile nr. 655/17.06.2015, pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. x/2013.
Împotriva deciziei nr. 170 pronunţată în data de 15 noiembrie 2017 de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, revizuentul A. a formulat recurs.
În raport de prevederile art. 248 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., cu referire la art. 499 teza finală din acelaşi act normativ, Înalta Curte urmează să analizeze cu prioritate admisibilitatea recursului, faţă de care constată următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât pe cele expres prevăzute de lege.
Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României, republicată, prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. "sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii." Alin. 2 prevede că "hotărârile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării."
Prin urmare, hotărârea curţii de apel, pronunţată în soluţionarea recursului, fiind definitivă, nu putea fi atacată din nou cu aceeaşi cale de atac, întrucât s-ar deschide calea "recursului la recurs", ceea ce nu a fost în intenţia legiuitorului.
Astfel, recurentul nu s-a conformat unei condiţii specifice de admisibilitate a recursului în această materie.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Cum recursul de faţă înfrânge această regulă a procedurii civile, el se priveşte ca inadmisibil şi va fi respins în consecinţă,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuientul A. împotriva deciziei nr. 170 din data de 15 noiembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Fără nicio cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 martie 2018.