Revision for contradictory judgments denied where res judicata exception was adjudicated in underlying proceedings

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 3411 din 13 iunie 2016, Judecătoria Arad, secţia civilă, a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi netimbrării cererii de chemare în judecată, invocate de pârâţi; a admis cererea de chemare în judecată şi a dispus rectificarea notării în cartea funciară nr. x, cu nr. top. x privind apartamentul nr. x, situat în municipiul Arad, de sub B.2., conform încheierii de carte funciară x din 9 octombrie 2002, având ca obiect promisiunea de vânzare-cumpărare olografă, notată în favoarea pârâţilor, în sensul radierii acesteia, întemeiată pe desfiinţarea promisiunii olografe, şi a obligat Biroul de Carte Funciară Arad al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Arad, ca, în temeiul hotărârii, să procedeze ia radierea notării. A dispus obligarea pârâţilor la plata sumei de 2.155 lei către reclamant, reprezentând cheltuieli de judecată.

Prin Decizia civilă nr. 1212 din 7 decembrie 2016, Tribunalul Arad, secţia I civilă, a respins apelul declarat de apelanţii-pârâţi A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 3411 din 13 iunie 2036, pronunţată de Judecătoria Arad, secţia civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant C., ca nefondat.

Prin Decizia civilă nr. 128 din 13 septembrie 2017, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a respins cererea de revizuire, formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 1212 din 7 decembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Arad, secţia l civilă în Dosarul nr. x/55/2016, ca neîntemeiată.

împotriva acestei decizii, la data de 19 octombrie 2017 (conform vizei de primire a Curţii de Apel Timişoara - fila 6 dosarul de recurs) au formulat recurs recurenţii-revizuenţi A. şi B. Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 3 noiembrie 2017, fiind repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 12 filtru.

în motivarea cererii de recurs, recurenţii-revizuenţi au arătat că Decizia civilă nr. 1212 din 7 decembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Arad, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/55/2016, este potrivnică Deciziei civile nr. 182 din 15 aprilie 2009, pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. x/55/2008.

Au susţinut că dosarele mai sus menţionate au avut acelaşi obiect, respectiv rectificare carte funciară, aceleaşi părţi şi aceeaşi cauză, singura diferenţă fiind reprezentată de schimbarea numerelor articolelor din C. civ. de la 1864, indicate ca şi temei juridic al acţiunii civile, odată cu adoptarea C. civ. aprobat prin Legea nr. 287/2009.

În aceste condiţii, recurenţii-revizuenţi au apreciat că, potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Decizia civilă nr. 2212 din 7 decembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Arad, secţia I civilă, încalcă autoritatea de lucru judecai, a Deciziei civile nr. 182 din 15 aprilie 2009, pronunţată de aceeaşi instanţă. Astfel, au susţinut că, în acest caz, sancţiunea prevăzută de art. 513 alin. (4) C. proc. civ. este anularea ultimei hotărâri, respectiv a Deciziei civile nr. 1212 din 7 decembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Arad, secţia I civilă.

Recurenţii-revizuenţi au menţionat, totodată, că motivarea deciziei recurate a fost făcută de curtea de apel în mod lapidar, fără a se argumenta soluţia adoptată.

De asemenea, au arătat că instanţa de revizuire a încălcat atât dispoziţiile legale aplicabile în cauză, cât şi autoritatea de lucru judecat a Deciziei civile nr. 182 din 15 aprilie 2009, pronunţată de Tribunalul Arad, secţia I civilă.

Examinând decizia relevată, în limita criticilor formulate, Înalta Curte constată ca recursul este nefondat şi urmează a fi respins pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, se constată că, prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în completul de filtru, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., s-a reţinut că motivele de recurs invocate de recurenţii-revizuenţi se subsumează cazurilor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 6 C. proc. civ. Prin urmare, motivele de recurs vor fi analizate din perspectiva acestor norme legale.

Criticile nu sunt fondate.

În speţă, prin cererea de revizuire dedusă judecăţii, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., petenţii A. şi B. au invocat contrarietatea Deciziei civile nr. 1212 din 7 decembrie 2016, pronunţată de Tribunalul Arad, secţia I civilă în Dosarul nr. x/55/2016, cu Decizia civilă nr. 182 din 15 aprilie 2009, pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. x/55/2008.

Conform dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., "Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Rezultă că, în ceea ce priveşte admisibilitatea cererii de revizuire întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., trebuie să fie îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii: să existe hotărâri judecătoreşti definitive, acestea să fie potrivnice, să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, iar în cel de-al doilea proces să nu fi fost invocată excepţia autorităţii de lucru judecat ori dacă aceasta a fost ridicată, instanţa să fi omis punerea acesteia in discuţia contradictorie a părţilor.

Fundamentul acestei reglementări îl constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea puterii lucrului judecat, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar care privesc aceeaşi pricină, având aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi aceleaşi părţi.

în speţă, astfel cum corect a constatat instanţa de revizuire, aceste condiţii nu sunt îndeplinite.

Înalta Curte reţine că prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Arad la data de 22 februarie 2016, sub nr. x/55/2016, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 907, art. 908, art. 911, art. 966 şi art. 968 C. civ., reclamantul C. a solicitat, în contradictoriu cu paraţii A. şi B., rectificarea notării în cartea funciară x cu nr. top. x privind apartamentul nr. x, situat în municipiul Arad, de sub 8,2., conform încheierii de carte funciară x din 9 octombrie 2002, având ca obiect promisiunea de vânzare-cumpărare olografă, notată în favoarea pârâţilor, în sensul radierii acestei notări, în baza desfiinţării promisiunii olografe, conform art. 911 C. civ. obligarea Biroului de Carte Funciară Arad al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară să radieze această notare.

Prin întâmpinare, pârâţii A. şi B. au invocat excepţia autorităţii de lucru judecat, arătând că, în anul 2008, reclamantul C. a formulat o acţiune cu obiect identic celei deduse judecăţii, respectiv rectificare carte funciară, singura diferenţă constând în temeiul juridic al acestei acţiuni urmare adoptării C. civ., aprobat prin Legea nr. 287/2009. Această din urmă acţiune a făcut obiectul Dosarului nr. x/55/2008 al Judecătoriei Arad.

Examinând excepţia autorităţii de lucru judecat, Judecătoria Arad, pronunţând sentinţa civilă nr. 3411 din 13 iunie 2016, a constatat că prin sentinţa civilă nr. 9099 din 3 decembrie 2008, pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. x/55/2008, a fost respinsă cererea de rectificare CF.

Arad cu nr. top. x, în sensul radierii promisiunii de vânzare-cumpărare în favoarea pârâţilor de sub B4, reţinându-se, în esenţă, că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 33 din Legea nr. 7/1996, nefiind incidente prevederile art. 34 din acest act normativ. De asemenea, a reţinut că cererea de chemare în judecată dedusă judecăţii în Dosarul nr. x/55/2008 era întemeiată pe desfiinţarea contractului de întreţinere prin sentinţa civilă nr. 2934 din 2 iunie 2005, pronunţată de Judecătoria Arad în Dosarul nr. x/2004, iar în pricina de faţă atât cauza, cât şi temeiul de drept este diferit, întrucât se solicită rectificarea de carte funciară fondată pe nulitatea contractului de vânzare-cumpărare olograf, având ca temei de drept dispoziţiile art. 966 şi art. 968 C. civ.

Prin cererea de apel formulată împotriva sentinţei civile nr. 3411 din 13 iunie 2016, pronunţată de Judecătoria Arad. apelanţii-pârâţi A. şi B. au invocat netemeinicia hotărârii şi din perspectiva modalităţii de soluţionare a excepţiei autorităţii de lucru judecat, reiterând considerentele expuse în susţinerea acesteia în faţa instanţei de fond şi arătând, în esenţă, că diferenţa dintre cererile de chemare în judecată deduse judecăţii în Dosarele nr. x/55/2008 şi nr. x/55/2016 ale Judecătoriei Arad constau în temeiul juridic al acestora, rezultată din numerotarea diferită a articolelor din C. civ. de la 1864, urmare modificărilor legislative survenite în timp, respectiv prin adoptarea C. civ. aprobat prin Legea nr. 287/2009.

Prin Decizia civilă nr. 1212 din 7 decembrie 2016, Tribunalul Arad, secţia I civilă, a respins apelul declarat de apelanţii-pârâţi A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 3411 din 13 iunie 2016, pronunţată de Judecătoria Arad.

Cu privire la motivul de apel care a vizat greşita soluţionare a excepţiei autorităţii de lucru judecat, tribunalul a reţinut, în esenţă, că aceasta este doar enunţată. Fără a fi relevate considerente de ordin juridic, care ar fi impus o altă soluţie decât cea adoptată de instanţa de fond.

Se constată, astfel, că în litigiul care a făcut obiectul Dosarului nr. x/55/2016, în care a fost pronunţată Decizia civilă nr. 1212 din 7 decembrie 2016 de către Tribunalul Arad, secţia I civilă, a cărei retractare s-a solicitat prin cererea de revizuire, a fost invocată excepţia autorităţii de lucru judecat, asupra căreia instanţa s-a pronunţat.

Or, invocarea excepţiei autorităţii de lucru judecat presupune verificarea triplei identităţi de elemente, respectiv părţi, obiect şi cauză, în raport cu cea de-a doua cerere de chemare în judecată, în cel de-al doilea proces opunându-se efectul pozitiv al dezlegărilor primei instanţe învestite, neputându-se contesta ceea ce a fost deja soluţionat.

Astfel cum s-a arătat, una din condiţiile de admisibilitate a cererii de revizuire întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. constă în neinvocarea în cel de-al doilea proces a excepţiei autorităţii de lucru judecat ori dacă aceasta a fost ridicată, instanţa să fi omis punerea acesteia în discuţia contradictorie a părţilor.

În acest sens, trebuie menţionat că instanţa competentă să se pronunţe asupra revizuirii întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. nu exercită controlul judiciar asupra legalităţii şi temeiniciei hotărârilor contradictorii şi nici nu apreciază care dintre acestea conţine soluţia corectă, ci verifică numai dacă ultima hotărâre a fost pronunţată cu încălcarea principiului autorităţii de lucra judecat, care rezultă din prima hotărâre pronunţată, în caz afirmativ, procedând la anularea ultimei hotărâri.

Prin urmare, nu se poate reţine că instanţa de revizuire a încălcat dispoziţiile procedurale aplicabile în cauză pentru a fi incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., astfel cum au susţinut recurenţii-revizuenţi.

Din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 6 raportat la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., considerentele unei hotărâri trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât argumentele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

Motivarea hotărârii înseamnă stabilirea în concret a stării de fapt, urmând o ordine cronologică. Reţinerea fiecărei împrejurări trebuie argumentată pe baza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, care trebuie examinate comparativ, arătându-se considerentele pentru care s-au reţinut unele şi s-au înlăturat altele.

În cauza, contrar susţinerilor recurenţilor-revizuenţi, motivarea Deciziei civile nr. 128 din 13 septembrie 2037, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, obiect al recursului pendinte, nu a fost tăcută de curtea de apel în mod lapidar, iară argumentarea soluţiei adoptate.

Dimpotrivă, soluţia de respingere a cererii de revizuire este în consens cu aspectele analizate de instanţă cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate ale acesteia, cuprinzând motivele pe care este fundamentată.

Astfel, curtea de apel, judecând cererea de revizuire în limitele stabilite de art. 513 alin. (3) C. proc. civ. (conform cărora "Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază "), a constatat că nu sunt incidente dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din acest act normativ, întrucât, în Dosarul nr. x/55/2016, în faza procesuală a apelului, soluţionat prin Decizia civilă nr. 1212 din 7 decembrie 2016, a cărei retractare s-a solicitat, "a fost invocată excepţia autorităţii de lucru judecat în raport cu Decizia civilă nr. 182 din 15 aprilie 2009, pronunţată de aceeaşi instanţă în Dosarul nr. x/5 5/2008, ca motiv de apel, tribunalul reţinând că această excepţie a fost ridicată şi în faţa instanţei de fond, care a pronunţat sentinţa apelată, instanţa respingând-o motivat, apreciind că litigiile au avut o cauză diferită" .Faţă de această împrejurare, constatând că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 509 pct. 8 C. proc. civ., instanţa a respins cererea de revizuire, ca neîntemeiată.

Pentru toate considerentele expuse, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenţii-revizuenţi A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 128 din 13 septembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia l civilă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenţii-revizuenţi A. şi B. împotriva Deciziei civile nr. 128 din 13 septembrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 mai 2018.