Illegality of minor's imprisonment term for continuous qualified theft: mandatory reduction below statutory minimum under mitigating circumstances and conditional pardon application

Asupra recursului în anulare de față,

Examinând actele dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 150 din 20 ianuarie 2003, pronunțată în dosarul nr. 9072/2002, Judecătoria Tulcea a condamnat pe inculpatul B.M.G. la pedeapsa de 9 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), e) și g), cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d) C. pen. (fapta din 21 iulie 2002).

În temeiul art. 26, raportat la art. 192 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 99 și urm. și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare (fapta din 16 august 2002).

În baza art. 26, raportat la art. 209 – art. 209 alin. (1) lit. a) și g) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d) din același cod, a mai condamnat pe inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare (fapta din 16 august 2002).

În temeiul art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 99 și urm. și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d) C. pen., a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare (faptele din 21 august 2002).

În baza art. 33 și art. 34 C. pen., a contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 81 și art. 110 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei de 2 ani închisoare pe o durată de 4 ani.

I s-a atras atenția inculpatului asupra nerespectării dispozițiilor art. 83 C. pen.

Au fost admise acțiunile civile formulate de părțile civile O.V., C.S. și P.F., dispunându-se obligarea inculpatului la plata sumei de 2.800.000 lei către O.V., la plata sumei de 13 milioane lei către C.S. și la plata a un milion lei către P.F., cu titlu de despăgubiri civile.

A fost respinsă, ca nefondată, acțiunea civilă formulată de partea civilă C.M.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea sumei de 2.165.000 lei.

Instanța a reținut că la 21 iulie 2002, inculpatul minor B.M.G. împreună cu A.C. au luat un cal de pe câmp, pe care ulterior au încercat să-l vândă, dar nereușind, l-au abandonat.

La 16 august 2002, în timp ce A.C. a pătruns în casa lui C.S., sustrăgând suma de 13 milioane lei, inculpatul minor a stat de pază, iar ulterior au împărțit suma.

În perioada 21-24 august 2002, inculpatul minor a săvârșit mai multe furturi din autoturisme (bani, brichete, ochelari, telefoane mobile), bunuri pe care și le-a însușit.

Hotărârea a rămas definitivă prin neapelare.

Împotriva acestei sentințe, în baza art. 409 și a art. 410 partea I pct. 4 teza a II-a C. proc. pen., Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a declarat recurs în anulare.

Motivul invocat s-a referit la aplicarea unei pedepse în alte limite decât cele legale, inculpatului minor.

Astfel, s-a arătat că pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea de furt calificat în forma continuată săvârșită de minor, precum și pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, sunt nelegale, întrucât depășesc limita minimă a pedepsei, limită care trebuia coborâtă în condițiile reținerii circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c), conform art. 76 lit. d) C. pen.

Recursul în anulare este fondat, pentru motivul invocat, precum și pentru aplicarea Legii nr. 543/2002 privind grațierea unor pedepse.

Înalta Curte constată că, într-adevăr, pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului minor pentru infracțiunea continuată de furt calificat, săvârșită în perioada 21-24 august 2002, prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. e), g) și i), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 99 și urm. și art. 74 – art. 76 lit. d) C. pen., precum și pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare sunt nelegale.

Pedeapsa pentru infracțiunea de furt calificat prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) C. pen., este închisoarea de la 3 la 15 ani.

Potrivit art. 109 C. pen., pentru inculpații minori limitele pedepselor se reduc la jumătate. În speță, limita minimă a pedepsei fiind un an și 6 luni închisoare.

Or, reținându-se circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) C. pen., potrivit art. 76 lit. d) din același cod, pedeapsa trebuia coborâtă sub minimul special al pedepsei (calculat mai sus), până la minimul general.

Înalta Curte, va admite recursul în anulare, va casa sentința atacată, înlăturând aplicarea art. 33 și art. 34 C. pen. și repunând în individualitatea lor pedepsele aplicate.

Urmează a se reduce pedeapsa (nelegală) stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 – art. 76 și art. 99 și urm. C. pen., de la 2 ani închisoare la un an închisoare.

Totodată va constata că sunt grațiate integral și condiționat toate pedepsele aplicate pentru infracțiuni de furt calificat și complicitate la furt (de 9 luni închisoare, 3 luni închisoare și un an închisoare, pedeapsă redusă ca urmare a admiterii recursului în anulare), în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002. Se vor pune în vedere inculpatului consecințele nerespectării dispozițiilor art. 7 din aceeași lege.

Ca urmare, pedeapsa de 3 luni închisoare, aplicată în baza art. 26, raportat la art. 192 alin. (2), cu aplicarea art. 99 și urm. și art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. d) C. pen., va fi suspendată condiționat în temeiul art. 81 și art. 110 C. pen., pe un termen de încercare de un an, aplicându-se și dispozițiile art. 359 C. proc. pen.

Urmează a se menține celelalte dispoziții ale hotărârii.

În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva sentinței penale nr. 150 din 20 ianuarie 2003 a Judecătoriei Tulcea, privind pe inculpatul B.M.G.

Casează hotărârea atacată cu privire la pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de furt în formă continuată, comisă în perioada 21-24 august 2002.

Înlătură aplicarea art. 33 și art. 34 C. pen. și repune pedepsele stabilite pentru fiecare infracțiune în individualitatea lor.

Reduce pedeapsa stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 și art. 76 C. pen. și art. 99 și următoarele C. pen., săvârșită în perioada 21-24 august 2002, de la 2 ani închisoare la un an închisoare.

Constată că pedepsele de 9 luni închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a), e) și g) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., art. 99 și următoarele C. pen., de 3 luni închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. a) și g) C. pen., cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen., art. 99 și următoarele C. pen. și de un an închisoare, stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 – art. 209 alin. (1) lit. e), g) și i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 și art. 76 C. pen., art. 99 și următoarele C. pen., sunt grațiate integral și condiționat prin art. 1 din Legea nr. 543/2002.

Pune în vedere inculpatului B.M.G. consecințele nerespectării dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 543/2002.

În baza art. 81 și art. 110 C. pen., suspendă condiționat executarea pedepsei de 3 luni închisoare, stabilită pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen. și art. 99 și următoarele C. pen., pe un termen de încercare de un an.

Face în cauză aplicarea dispozițiilor art. 359 C. proc. pen.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.

Onorariul pentru apărătorul din oficiu al inculpatului, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 18 februarie 2004.