Appeal against stamp-tax re-examination ruling held inadmissible; judicial stamp duty of 20 RON stands affirmed.

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost înregistrat apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 1247 din 2.11.2016 a Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă, în contradictoriu cu pârâţii Primăria Municipiului Bucureşti, prin primar general şi B.

Instanţa de apel a stabilit în sarcina apelantului-reclamant obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, în temeiul dispoziţiilor art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Prin cererea înregistrată la data de 5.10.2017, apelantul-reclamant A. a solicitat reexaminarea taxei judiciare de timbru în sumă de 20 RON, în sensul anularii acesteia, întrucât apelul nu se timbrează.

Prin încheierea din camera de consiliu de ia 17 octombrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca neîntemeiată, cererea de reexaminare formulată de petentul A., reţinând că, potrivit art. 25 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr. 80/20013 privind taxele judiciare de timbru, apelantul-reclamant datorează taxă judiciară de timbru în sumă de 20 RON pentru soluţionarea apelului.

împotriva acestei încheieri a declarat recurs petentul A., solicitând anularea soluţiei de plată a taxei judiciare de timbru şi invocând nelegala respingere a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, deoarece este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, In temeiul art. 50 din Legea nr. 10/2001 republicată, art. 15 lit. r) din Legea nr. 146/1997 şi art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995.

Analizând recursul în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. cu referire la cele ale ari. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele;

Prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Ca urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiectele de drept aflate în situaţii identice.

Totodată, principiul legalităţii căilor de atac exclude examinarea In fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situaţii şi în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Dispoziţiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru prevăd că "împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen, de 3 zile de la data comunicării taxei datorate"

Potrivit art. 39 alin. (2) "Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, tară citarea părţilor, prin încheiere definitivă."

Prin decizia nr. 696 din 27.11.2015, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (2) prima teză sintagma finală din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Astfel, Curtea Constituţională a reţinut că obiectul textului criticat îi constituie o normă procedurală care reglementează soluţionarea cererii de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei de timbru, iar acest incident procedural este prealabil antamării fondului de către instanţa de judecată şi este guvernat de principiu! celerităţii, care ar ti afectat dacă s-ar acorda posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare.

Totodată, Curtea a statuat că raţiuni ce ţin de necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti justifică în mod obiectiv soluţia legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - şi mijloacele procedurale utilizate.

S-a reţinut că, în acest context, caracterul definitiv al încheierii pronunţate în soluţionarea cererii de reexaminare determină imposibilitatea părţii care a exercitat această cale de atac să promoveze, ulterior, o altă cale de atac privind modul de stabilire a taxei de timbru.

Dispoziţiile art. 634 alin. (1) pct. l din C. proc. civ. prevăd că sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului sau recursului.

Faţă de cele ce preced, cererea de reexaminare prevăzută de art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru reprezintă o cale de atac specială, de retractare, singura prin care poate fi supusă analizei ori cenzurii determinarea caracterului netimbrabil al acţiunii şi obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru, respectiv cuantumul acesteia.

Aspectele privind modul de stabilire a taxei judiciare de timbru nu pot forma obiect de critică prin intermediul căilor de atac de reformare, neexistând un drept de opţiune al părţii în această privinţă.

Împrejurarea că legiuitorul a stabilit o cale de atac internă, în faţa altui complet al aceleiaşi instanţe, nu este de natură să afecteze procedura judiciară echitabilă, astfel cum este înţeleasă în termenii art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Ceea ce este esenţial din punct de vedere al procesului echitabil este ca partea să poată supune contestaţia sa unui tribunal Independent şi imparţial, care nu trebuie să funcţioneze neapărat la nivelul unei jurisdicţii superioare celei care a adoptat soluţia, statele având o marjă de apreciere în organizarea sistemului căilor de atac.

Accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi ia toate gradele de jurisdicţie, acest drept putând fi supus unor condiţionări de fond şi de formă, iar existenţa uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă pentru toate cazurile, nici de Constituţie şi nici de vreun tratat internaţional la care România este parte.

În legătură cu scopul stabilirii taxelor judiciare de timbru, C.E.D.O. a apreciat că restricţia dreptului de acces urmăreşte un scop legitim, vizând, în esenţă, buna administrare a justiţiei.

Mai mult, în ceea ce priveşte problema clarităţii şi previzibilităţi stabilirii şi achitării taxelor, s-a admis faptul ca dreptul naţional român prevede cu claritate ipotezele în care este datorată taxa de timbru, modalităţile sale de calcul şi consecinţele în caz de neplată, reclamanţii putându-se aştepta, în mod rezonabil, ca aceste reguli să fie aplicate.

Obiectul prezentului dosar îl reprezintă recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din camera de consiliu de la 17 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care a fost soluţionată cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru formulată de petent în Dosarul nr. x/3/2016/a2.

Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor legale menţionate rezultă că încheierea din camera de consiliu de la 17 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/3/2016/a2, nu este susceptibilă a fi atacată cu recurs.

Având în vedere toate considerentele reţinute, recursul declarat de petentul A., este inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii din camera de consiliu de la 17 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. x/3/2016/a2.

Decizia nu este supusă niciunei căi de atac şi se va comunica părţilor, în temeiul prevederilor art. 427 alin. (1) din C. proc. civ.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 martie 2018.