Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1679/2018 AI generated

Territorial competence in labor disputes determined by claimant's registered office despite action brought through non-juridical unit

Case Number Decizia nr. 1679/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Bacau Court of Appeal, ruling that the Bacau court holds exclusive territorial competence. The dispute involved a claim by a public water administration acting through a subordinate non-legal-entity system to recover overpaid salary amounts resulting from a national wage recalculation, which had bounced between the Suceava and Bacau courts. The decisive legal basis was Article 269(2) of the Labor Code, which establishes that individual labor disputes fall under the jurisdiction of the court in the territory where the claimant has its registered office; the Court held that the legal entity with registered office status (located in Bacau) was the true claimant, while the local system acted merely as a mandatary without legal personality, thus precluding jurisdiction based on the location of the mandate or the workplace.

Legislator headnote

AI generated

art. 61 din Legea nr. 107/1996, art. 56 alin. (2) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 210 din Legea nr. 62/2011, art. 194 C. proc. civ; Territorial competence in labor disputes determined by claimant's registered office despite action brought through non-juridical unit: The dispute involved a claim by a public water administration acting through a subordinate non-legal-entity system to recover overpaid salary amounts resulting from a national wage recalculation, which had bounced between the Suceava and Bacau courts. The decisive legal basis was Article 269(2) of the Labor Code, which establishes that individual labor disputes fall under the jurisdiction of the court in the territory where the claimant has its registered office; the Court held that the legal entity with registered office status (located in Bacau) was the true claimant, while the local system acted merely as a mandatary without legal personality, thus precluding jurisdiction based on the location of the mandate or the workplace.

Keywords

AI generated
labor disputes territorial jurisdiction negative conflict of jurisdiction legal status legal systems assigned competence

Cited Legislation

AI generated
art. 61 din Legea nr. 107/1996
Conform art. 61 din Legea nr. 107/1996: (1) În coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor se înfiinţează Administraţia Naţională "Apele Române ", instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, aşa cum sunt definite în art.
art. 56 alin. (2) C. proc. civ
Lipsa personalităţii juridice nu interesează în această fază procesuală, acest aspect urmând a fi analizat ulterior, şi în raport de art. 56 alin. (2) C. proc. civ.
art. 135 alin. (1) C. proc. civ
This provision authorizes the High Court to establish the competent court in cases of negative conflict of jurisdiction, which is the specific procedural ground cited in the operative decision to assign the case to the Bacau Court of Appeal.
art. 133 pct. 2 C. proc. civ
civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
art. 210 din Legea nr. 62/2011
În acelaşi sens, dispoziţiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 statuează că cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanţei judecătoreşti competente în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.
art. 194 C. proc. civ
Dat fiind caracterul obligatoriu al indicării elementelor oricărei cereri de chemare în judecată, prevăzute de art. 194 C.
art. 126 C. proc. civ
116 şi art. 126 C. proc. civ.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (1) C. proc. civ.

This provision authorizes the High Court to establish the competent court in cases of negative conflict of jurisdiction, which is the specific procedural ground cited in the operative decision to assign the case to the Bacau Court of Appeal.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia I civilă, sub nr. x/86/2017, reclamanta A.N. "Apele Române " - Administraţia Bazinală de Apă Siret, - prin Sistemul Hidrotehnic Independent Siret, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, în contradictoriu cu pârâtul A., să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 1.925 RON, reprezentând plata nedatorată, în perioada octombrie 2014 - noiembrie 2015, rezultat al recalculării drepturilor salariale, conform dispoziţiilor Deciziei Directorului General al Administraţiei Naţionale "Apele Romane " (ANAR) nr. 816/14.12.2015 şi a Notei ANAR nr. 24484 din 14.12.2015, emise în vederea punerii în aplicare a prevederilor legale succesive privind salarizarea unitară.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 266 si 269 alin. (1), (2) din C. muncii, precum si art. 92 si 194 C. proc. civ., art. 253 şi 256 din C. muncii, coroborat cu art. 1341, 1470 si 1635 din C. civ.

La termenul din 14.12.2017, instanţa a invocat din oficiu excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Suceava.

Prin sentinţa civilă nr. 1526 din 14 decembrie 2017, Tribunalul Suceava, secţia I civilă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că reclamanta A.N. Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Siret are sediul în municipiul Bacău, iar, în materia conflictelor de drepturi, cum este litigiul dedus judecăţii, sunt aplicabile dispoziţiile art. 269 alin. (2) Codul muncii, potrivit cărora competenţa de soluţionare se stabileşte în funcţie de domiciliul sau sediul reclamantului, indiferent dacă reclamant este salariatul sau angajatorul, competenţa teritorială în cauză fiind exclusivă şi neputând fi înlăturată de părţi.

Instanţa a reţinut şi aplicabilitatea art. 61 din Legea nr. 107/1996, conform căruia: (1) În coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor se înfiinţează Administraţia Naţională "Apele Române ", instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, aşa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administraţiei Naţionale "Apele Române " care funcţiona cu statut de regie autonomă. (2) Administraţia Naţională "Apele Române " are în subordine administraţii bazinale de apă, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca instituţii publice cu personalitate juridică, constatând că Administraţia Bazinală de Apă Siret are personalitate juridică, ea fiind şi titularul raportului juridic de muncă încheiat cu pârâtul.

Ca urmare, instanţa a apreciat că sediul reclamantei vizat de art. 269 alin. (2) C. muncii este sediul Administraţiei Bazinale de Apă Siret, independent de existenţa unor subunităţi fără personalitate juridică şi chiar dacă raportul juridic dedus judecăţii s-a derulat la această subunitate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău la data de 17.01.2018.

La termenul din 14.03.2018, la solicitarea completului de judecată, atât reprezentantul convenţional al Administraţiei Bazinale de Apă Siret, cât şi reprezentantul convenţional al Sistemului Hidrotehnic Independent Siret au arătat că reclamantul în prezenta cauză este Sistemul Hidrotehnic Independent Siret. S-a arătat că motivul pentru care în cererea de chemare în judecată iniţială a fost trecută şi A.N. Apele Române şi Administraţia Bazinală de Apă Siret este acela că Sistemul Hidrotehnic Independent Siret, deşi are calitatea de angajator, nu are personalitate juridică.

În aceste condiţii, instanţa a invocat din oficiu excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Bacău.

Prin decizia civilă nr. 211 din 14 martie 2018, pronunţată de Tribunalul Bacău, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Bacău şi, în consecinţă, a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei formulată de reclamanta A.N. "Apele Române " - Administraţia Bazinală de Apă Siret, prin Sistemul Hidrotehnic Independent Siret, în contradictoriu cu A., în favoarea Tribunalului Suceava.

Constatându-se ivit conflictul negativ de competenţă s-a dispus înaintarea dosarului pentru pronunţarea regulatorului de competenţă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pentru a pronunţa această hotărâre, tribunalul a reţinut că, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, cererile referitoare la conflictele de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul. În speţă, calitatea de reclamant o are Sistemul Hidrotehnic Independent Siret. Lipsa personalităţii juridice nu interesează în această fază procesuală, acest aspect urmând a fi analizat ulterior, şi în raport de art. 56 alin. (2) C. proc. civ.

Analizând conflictul de competenţă cu a cărui soluţionare a fost învestită, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 133 pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Litigiul supus analizei, având ca obiect cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A.N. "Apele Române " - Administraţia Bazinală de Apă Siret, prin Sistemul Hidrotehnic Independent Siret, în contradictoriu cu pârâtul A., are caracterul unui conflict individual de muncă, astfel cum acesta este definit în dispoziţiile art. 1 lit. n) şi p) din Legea dialogului social nr. 62/2011.

Din unghiul competenţei de soluţionare a cauzei, se reţine că, în materia conflictelor individuale de muncă, sunt relevante prevederile art. 269 alin. (2) din C. muncii care prevăd că cererile privind soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanţei competente în a cărei circumscripţie reclamantul îşi are domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul.

În acelaşi sens, dispoziţiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 statuează că cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează instanţei judecătoreşti competente în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul.

Referirea generică din aceste dispoziţii legale la domiciliul ori, după caz, sediul reclamantului implică raportarea la persoana fizică sau juridică ce pretinde această calitate în proces.

Aşadar, în reglementarea actuală, în materia litigiilor de muncă, competenţa de soluţionare a unor asemenea cereri se stabileşte în funcţie de domiciliul ori, după caz, sediul reclamantului, indiferent dacă reclamant este salariatul sau angajatorul, spre deosebire de reglementarea anterioară, reprezentată de Legea nr. 168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă, în care se prevedea stabilirea competenţei în raport de sediul " unităţii ", aşadar al angajatorului, indiferent dacă acesta avea sau nu calitatea de reclamant.

În acest punct, se poate constata că instanţele aflate în conflict nu sunt în divergenţă de opinie cu privire la normele de competenţă aplicabile în cauză, ci interpretările diferite se raportează la calitatea de reclamant pe care ar putea să o aibă diversele unităţi menţionate în cuprinsul cererii de chemare în judecată.

Conform art. 61 din Legea nr. 107/1996: (1) În coordonarea autorităţii publice centrale din domeniul apelor se înfiinţează Administraţia Naţională "Apele Române ", instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii, aşa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administraţiei Naţionale "Apele Române " care funcţiona cu statut de regie autonomă. (2) Administraţia Naţională "Apele Române " are în subordine administraţii bazinale de apă, organizate la nivelul districtelor de bazin hidrografic ca instituţii publice cu personalitate juridică.

Înalta Curte constată că, în cauză, acţiunea civilă a fost promovată de A.N. Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Siret, prin Sistemul Hidrotehnic Independent Siret. Dat fiind caracterul obligatoriu al indicării elementelor oricărei cereri de chemare în judecată, prevăzute de art. 194 C. proc. civ., inclusiv cele referitoare la numele sau denumirea părţilor şi numele reprezentantului, menţiunile din cuprinsul cererii deduse judecăţii relevă calitatea de reclamantă a A.N. Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Siret.

Mai mult, în speţă, la fila 20 din dosarul Tribunalului Suceava se află împuternicirea acordată de către Administraţia Bazinală de Apă Siret, cu sediul în municipiul Bacău, str. x, judeţul Bacău, în favoarea Sistemului Hidrotehnic Independent Siret, cu sediul în oraşul Siret, str. x, judeţul Suceava, pentru a reprezenta instituţia în litigiile cu agenţi economici şi persoanele fizice aflate pe aria administrativă a SHI Siret, fapt ce demonstrează că Sistemul Hidrotehnic Independent Siret acţionează ca mandatar al reclamantei Administraţia Bazinală de Apă Siret şi nu poate întruni concomitent calitatea de reclamant si aceea de mandatar.

Astfel, în determinarea instanţei competente din punct de vedere teritorial, este important sediul unităţii ce are calitatea de reclamantă, iar nu sediul unităţii fără personalitate juridică, care acţionează ca mandatar al reclamantei, chiar dacă raportul de muncă s-ar fi derulat la sediul mandatarului.

În plus, în această ipoteză, nu operează nici o eventuală alegere a instanţei de judecată de către reclamant, deoarece dispoziţiile art. 116 şi art. 126 C. proc. civ. sunt incidente numai în cazul unei necompetenţe relative sau de ordine privată, competenţa teritorială reglementată de art. 269 alin. (2) Codul muncii fiind una exclusivă, ce nu poate fi înlăturată de părţile litigante.

Cum sediul Administraţiei Bazinale Siret se află în municipiul Bacău, str. x, judeţul Bacău, iar aceasta figurează în proces în calitate de reclamantă, instanţa competentă teritorial a soluţiona litigiul dedus judecăţii este instanţa în a cărei rază teritorială se află sediul societăţii reclamante.

Pentru argumentele expuse, în aplicarea art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta A.N. "Apele Române " - Administraţia Bazinală de Apă Siret, prin Sistemul Hidrotehnic Independent Siret, în contradictoriu cu pârâtul A., având ca obiect,,drepturi băneşti ", în favoarea Tribunalului Bacău.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 9 mai 2018.