Inadmissibility of cassation objection against non-appealable High Court decision and judicial fine for bad-faith litigation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania (High Court of Cassation and Justice) dismissed the cassation objection as inadmissible, upholding the lower court's dismissal of the appeal against a rejection of a judicial stamp tax exemption, and imposed a 1,000 RON judicial fine on the legal representative for bad-faith litigation. The dispute arose from a taxpayer's challenge to a ruling that rejected its request for exemption from payment of the judicial stamp tax in an administrative-fiscal case; after the Court of Appeal dismissed the objection to the tax ruling and the Supreme Court subsequently annulled the taxpayer's appeal for procedural non-compliance, the taxpayer attempted to file a further cassation objection against a decision rendered without further appeal. The decisive legal basis was the principle that judicial decisions are subject only to appeals expressly provided by law (Art. 457(1) and Art. 483(1) of the Civil Procedure Code), rendering the challenge inadmissible against a final decision issued under Art. 493(5) C.P.C., and the application of Art. 187(1)(1)(a) C.P.C. to sanction the introduction of manifestly unfounded requests with a fine for bad faith.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ; Inadmissibility of cassation objection against non-appealable High Court decision and judicial fine for bad-faith litigation: The dispute arose from a taxpayer's challenge to a ruling that rejected its request for exemption from payment of the judicial stamp tax in an administrative-fiscal case; after the Court of Appeal dismissed the objection to the tax ruling and the Supreme Court subsequently annulled the taxpayer's appeal for procedural non-compliance, the taxpayer attempted to file a further cassation objection against a decision rendered without further appeal. The decisive legal basis was the principle that judicial decisions are subject only to appeals expressly provided by law (Art. 457(1) and Art. 483(1) of the Civil Procedure Code), rendering the challenge inadmissible against a final decision issued under Art. 493(5) C.P.C., and the application of Art. 187(1)(1)(a) C.P.C. to sanction the introduction of manifestly unfounded requests with a fine for bad faith.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited as the main ground to declare the cassation objection inadmissible because it targeted a judicial decision for which the law does not provide a means of appeal.
Cited in the dispositive to impose a 1,000 RON judicial fine on the legal representative for introducing the appeal in bad faith.
Full text
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin încheierea din data de 04 martie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în Dosarul nr. x/2014, s-a respins cererea de reexaminare formulată de A. SRL cu privire la respingerea cererii de scutire de la plata taxei de timbru, dispusă prin încheierea de şedinţă de la 7 februarie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2014.
Împotriva încheierii din 04 martie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în Dosarul nr. x/2014, contestatoarea A. SRL a formulat contestaţie în anulare.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 293 din 3 septembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. x/2014, a respins contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. SRL împotriva încheierii din 04 martie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în Dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimata Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova.
Împotriva Sentinţei nr. 293 din 3 septembrie 2014 a formulat recurs contestatoarea A. SRL, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/54/2014.
2. Hotărârea atacată prin prezenta contestaţie în anulare
Prin Decizia nr. 2471 din 6 octombrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2014, s-a anulat recursul declarat de A. SRL împotriva Sentinţei nr. 293 din 3 septembrie 2014 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, hotărârea fiind dată fără cale de atac.
3. Contestaţia în anulare exercitată în cauză
Împotriva Deciziei nr. 2471 din 6 octombrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2014, a formulat contestaţie în anulare recurenta A. SRL, invocând faptul că nu a fost citată pentru termenul la care s-a soluţionat cererea de recurs şi că instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra aspectelor cauzei, pronunţând o hotărâre nelegală, în condiţiile în care nu se putea susţine că argumentele invocate în recurs nu se încadrează în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.
4. Apărările formulate de intimata Direcţia Generală a Finanţelor Publice
În cauză, intimata Direcţia Generală a Finanţelor Publice nu a formulat întâmpinare, deşi a fost legal citată.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare
Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de dispoziţiile legale incidente, constată că prezenta contestaţie în anulare, formulată de contestatoarea A. SRL este inadmisibilă, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:
"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."
Înalta Curte va avea în vedere că sfera hotărârilor supuse căii de atac a recursului este determinată, cu caracter general, de dispoziţiile art. 483 C. proc. civ.
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Raportat la cauza de faţă, Înalta Curte constată că această contestaţie în anulare a fost formulată împotriva Deciziei nr. 2471 din 6 octombrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2014, hotărâre pentru care legiuitorul nu a prevăzut vreo cale de atac.
Decizia nr. 2471 din 6 octombrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2014 este o hotărâre care nu este susceptibilă a fi atacată cu contestaţie în anulare, fiind pronunţată în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
În consecinţă, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 457 alin. (1) şi art. 483 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de societatea A. SRL împotriva Deciziei nr. 2471 din 6 octombrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2014.
Înalta Curte constată formularea de către contestatoare prin reprezentant legal, a unei succesiuni de căi de atac împotriva hotărârilor pronunţate de către instanţele judecătoreşti, cu nesocotirea vădită a dreptului conferit de legiuitor în formularea acestor căi de atac şi cu rea-credinţă.
Astfel, în Dosarul nr. x/2014 aflat pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, acţiunea formulată de reclamantă prin reprezentant legal, a fost anulată ca netimbrată, după ce în prealabil în cadrul acestui dosar au fost soluţionate două cereri succesive de scutire de la plata taxelor judiciare de timbru.
Pentru una dintre aceste cereri, prin încheierea din data de 04 martie 2014 a Curţii de Apel Craiova s-a respins cererea de reexaminare formulată de A. SRL cu privire la respingerea cererii de scutire de la plata taxei de timbru, dispusă prin încheierea de şedinţă de la 7 februarie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/2014. Împotriva încheierii din 04 martie 2014 a Curţii de Apel Craiova, în Dosarul nr. x/2014, contestatoarea A. SRL a formulat contestaţie în anulare, soluţionată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa nr. 293 din 3 septembrie 2014, împotriva căreia aceeaşi parte a formulat recurs, înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/54/2014.
Prin Decizia nr. 2471 din 6 octombrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2014, s-a anulat recursul declarat de A. SRL, hotărârea fiind dată fără cale de atac, dar fiind atacată cu contestaţie în anulare de către societatea A. SRL prin reprezentant legal, contestaţie în anulare ce face obiectul cauzei de faţă.
Toate aceste cereri au fost formulate de acelaşi reprezentant legal al societăţii A. SRL, B.
Aceeaşi persoană a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, un număr mare de cereri de ajutor public judiciar, cereri de reexaminare şi contestaţii în anulare la soluţiile din cererile de reexaminare, cu conţinut identic şi scop şicanator.
Potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., republicat:
"(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:
1. cu amendă judiciară de la 100 RON la 1.000 RON:
a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice."
Astfel fiind, apreciind că în speţă sunt incidente prevederile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va aplica reprezentantului legal al societăţii A. SRL, B., o amendă judiciară în cuantum de 1.000 RON, pentru introducerea cu rea-credinţă, a cererii de acordare a scutirii de la plata taxei de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de societatea A. SRL împotriva deciziei nr. 2471 din 6 octombrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în Dosarul nr. x/2014.
În temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., republicat, aplică reprezentantului legal al societăţii A. SRL, B., o amendă judiciară în cuantum de 1.000 RON.
Definitivă în ceea ce priveşte soluţia de respingere, ca inadmisibilă, a contestaţiei în anulare.
Cu drept de reexaminare, în ceea ce priveşte amenda judiciară aplicată, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 octombrie 2017.
Procesat de GGC - CT