Eligibility of EU-funded expert fees and application of financial penalty in public procurement tendering defects

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 12 februarie 2015, reclamanta Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Transporturilor - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport prin Direcţia Generală Managementul Fondurilor Externe, anularea Deciziei nr. 614 din 10 decembrie 2014, anularea pct. 7.1 şi 7.2 din Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 09 octombrie 2014 şi, pe cale de consecinţă, exonerarea sa de la plata creanţei bugetare în valoare de 6.892.275,28 RON.

2. Soluţia primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 171 din 16 iunie 2015, Curtea de Apel Galaţi a respins acţiunea, ca nefondată.

Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a avut în vedere următoarele:

Din analiza şi coroborarea întregului material probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

La pct. 7.1 din Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 09 octombrie 2014, comunicată şi înregistrată la R.A. Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - Galaţi sub nr. 35.733 din 13 octombrie 2014 s-au reţinut ca neeligibile cheltuielile cu onorariile experţilor în valoare de 269.105,10 RON decontate la Cap. I "Cheltuieli cu experţi" rezultate din: plăţi efectuate în baza unor pontaje semnate cu "pentru" şi plăţi aferente prestaţiei unor experţi pentru 8 ore de muncă având contracte de muncă încheiate pe fracţiune de normă (4 ore de muncă).

Cheltuielile neeligibile în valoare de 44.409,66 RON reprezentând contravaloarea a 10.200 euro, decontate cu onorariile experţilor pentru care nu există documente justificative care să demonstreze prestarea de către experţi a activităţilor din cadrul contractului.

Cheltuielile neeligibile în valoare de 155.001,30 RON reprezentând contravaloarea a 35.400 euro, decontate cu onorariile unor experţi pentru care pontajele sunt semnate de alte persoane.

Cheltuielile neeligibile în valoare de 69.694,14 RON reprezentând contravaloarea a 15.880 euro, decontate cu onorariile unor experţi pentru care nu există documente justificative în privinţa orelor de muncă cu normă întreagă prestate n cadrul contractului.

La punctul 7.2 din aceeaşi Notă de constatare a neregulilor s-a reţinut nerespectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice în cazul procedurii de atribuire a contractului de servicii.

Neîndeplinirea cerinţelor de calificare şi selecţie referitoare la situaţia personală a ofertantului, capacitatea economico - financiară datorată neîncheierii protocolului de predare-primire a patrimoniului, precum şi capacitatea tehnică şi profesională, în cazul procedurii de atribuire a contractului de servicii nr. 53 din 30 martie 3011.

Aplicarea incorectă şi/sau discriminatorie a criteriului de atribuire ales, prin utilizarea unui criteriu de calificare şi selecţie drept factor de evaluare în procedura de atribuire a contractului de servicii nr. 53 din 30 martie 2011.

Astfel, la pct. 12 s-a stabilit o valoare totală a creanţei bugetare rezultată din cheltuieli neeligibile de 432.859,37 RON.

Valoarea totală a creanţei bugetare, rezultată din aplicarea corecţiei financiare de 25% la diferenţa dintre valoarea rambursată beneficiarului 14.502.598,36 RON şi cheltuielile neeligibile cuprinse în acest titlu de creanţă, este de 3.517.434,75 RON.

Reclamanta nu a contestat realitatea constatărilor pârâtului cu privire la nesemnarea foilor de pontaj de către titulari, la împuternicirile cu privire la dreptul de semnătura pentru activităţile din proiect sau la modalităţile de angajare a experţilor de către prestator.

Potrivit art. 2 din H.G. nr. 759/2007 pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii cu caracter general, fără a încălca prevederile alin. (3), art. 3, art. 4 şi art. 5 alin. (2):

a) să fie efectiv plătită de către beneficiar, între 1 ianuarie 2007 şi 31 decembrie 2015, dacă autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru şi în numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finanţare/decizia/ordinul de finanţare;

b) să fie însoţită de facturi, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate şi identificate;

c) să fie în conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanţare sau ale contractului de finanţare, încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru şi în numele acesteia, pentru aprobarea operaţiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) şi art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006;

d) să fie conformă cu prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare.

Prin raportare la art. 2 din H.G. nr. 759/2007, instanţa apreciază ca fiind temeinice şi legale concluziile pârâtului în sensul că sunt neeligibile plăţile efectuate pentru perioada absenţei unor experţi, chiar dacă sarcinile acestora au fost realizate de un înlocuitor care mai ocupa în aceeaşi perioadă o altă funcţie în contract sau de către persoane care nu au fost nominalizate şi aprobate de beneficiar pentru a face parte din echipa de proiect, precum şi plăţile cu onorariile unor experţi pentru care nu există documente justificative în privinţa orelor de muncă cu normă întreagă prestate în cadrul contractului sau cu onorariile unor experţi care nu au la bază o relaţie contractuală între experţi şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului.

Astfel, conform prevederilor art. 17.1 şi 4 din Condiţii Generale ale Contractului de servicii nr. 53 din 30 martie 2011 (Anexa nr. 10), prestatorul nu va efectua schimbări în cadrul personalului stabilit, fără aprobarea prealabilă scrisă a Autorităţii Contractante, şi "(...) Atunci când expertul nu este înlocuit imediat şi există o perioadă de timp înainte ca noul expert să îşi preia atribuţiile, Autoritatea Contractantă îi poate cere Prestatorului să desemneze un expert temporar pentru proiect, în aşteptarea sosirii noului expert, sau să ia alte măsuri pentru a compensa absenţa temporară a expertului lipsă. în oricare dintre cazuri. Autoritatea Contractantă nu plăteşte pentru perioada absentei expertului, iar înlocuitorul său va fi plătit în condiţiile art. 17.3, sub rezerva de a nu mai ocupa aceeaşi perioadă şi o altă funcţie în contract.

Zilele şi orele de lucru ale Prestatorului sau ale angajaţilor Prestatorului în România vor fi fixate pe baza legii, regulamentelor şi uzanţelor romaneşti, precum şi solicitărilor de serviciu (art. 21 din Condiţii Generale ale Contractului de servicii).

Potrivit art. 16, 101, 102 C. muncii, contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română.

Angajatorul poate încadra salariaţi cu program de lucru corespunzător unei fracţiuni de normă de cel puţin două ore pe zi, prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, denumite contracte individuale de muncă cu timp parţial.

Contractul individual de muncă cu timp parţial cuprinde, în afara elementelor prevăzute la art. 17 alin. (2), următoarele:

a) durata muncii şi repartizarea programului de lucru;

b) condiţiile în care se poate modifica programul de lucru;

c) interdicţia de a efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor acestora.

Pârâtul nu a contestat îndeplinirea sarcinile asumate de prestator, care de altfel nici nu au făcut obiectul constatărilor din Nota de constatare.

Din prevederile redate anterior rezultă fără echivoc că plăţile cu onorariile experţilor puteau fi realizate de către Autoritatea Contractantă doar cu respectarea dispoziţiilor legale şi a contractului de servicii finanţat din fonduri publice comunitare, apărările reclamantei în sensul exonerării sale de răspundere întrucât respectarea legislaţiei muncii ii revine exclusiv prestatorului fiind nefondate.

Totodată, instanţa îşi însuşeşte punctul de vedere al pârâtului care nu a acordat valoarea de document justificativ pentru pontajele semnate de către alte persoane decât experţii titulari în condiţiile în care nu a fost prezentată o justificare obiectivă, iar din probele administrate nu rezultă prestarea efectivă a activităţilor de către experţii acceptaţi de către beneficiar şi nominalizaţi în Nota de constatare.

Chiar dacă prestatorul a prestat serviciile la care s-a obligat, prejudiciul exista întrucât o persoană, indiferent dacă este expert cheie, sau expert secundar, ocupând o funcţie în contract, nu poate fi plătită de două ori.

De asemenea, nu pot fi plătite persoanele care nu au fost nominalizate şi aprobate de beneficiar pentru a face parte din echipa de proiect.

Cu privire la pct. 7.2 din Nota contestata instanţa reţine următoarele:

Asocierea a cărei ofertă a fost declarată câştigătoare, conform Raportului procedurii de atribuire nr. x din 16 martie 2011 anexa nr. 23), nu a făcut dovada îndeplinirii cerinţelor întrucât situaţiile financiare prezentate pentru Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (anexa 24), au fost pe numele altei entităţi economice, respectiv, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - I.C.I.M. Bucureşti identificat prin alt cod de înregistrare fiscală, deşi cu nerespectarea dispoziţiilor art. 7 din H.G. nr. 1442/2009 protocolul de predare-primire nu a fost încheiat.

Deşi ofertantul a înţeles să se folosească de situaţia financiară a I.C.I.M. Bucureşti, certificatele constatatoare privind îndeplinirea obligaţiilor de plata din care a rezultat ca nu înregistra datorii a fost prezentat pentru I.C.I.M.

Astfel, datoriile înregistrate de către I.C.I.M. Bucureşti, către bugetul de stat şi bugetele locale la data de 31 decembrie 2009 nu au mai fost luate în considerare.

Conform art. 181 lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006 autoritatea contractantă are dreptul de a exclude dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de achiziţie publică orice ofertant/candidat care nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în ţara în care este stabilit.

În consecinţă, instanţa a reţinut că, prin raportare la dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. B), art. 37 alin. (1) şi (2), art. 81 şi 82 din H.G. nr. 925/2006, reclamanta ar fi trebuit să declare inacceptabilă oferta I.N.C.D.P.M. neexistând certitudinea îndeplinirii condiţiilor impuse de autoritatea contractantă.

Cu privire la constatările de la pct. 7.2, lit. a).2 privind neîndeplinirea de către expertul A. a unei experienţe profesionale de cel puţin 7 ani în modelare hidrodinamică matematică 3D, instanţa a apreciat că sunt corecte atât timp cât perioadele la care expertul respectiv a participat la mai multe proiecte se suprapun, acestea neputând fi luate în calcul de mai multe ori.

Totodată, din explicaţiile prezentate nu a rezultat faptul că modelarea hidrologică menţionată ca şi contribuţie a expertului A. în proiectele anterioare este sinonimă sau include şi noţiunea de modelare numerică.

Astfel, s-a produs o nouă încălcare a prevederilor în materia achiziţiilor publice, după cum urmează: art. 201 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 181 din O.U.G. nr. 34/2006, art. 36 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 925/2006, art. 37 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, art. 81 din H.G. nr. 925/2006.

Cu privire la pct. 7.2, lit. b) din Nota contestată, instanţa reţine că potrivit art. 15 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 "Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza criteriile de calificare şi selecţie prevăzute la art. 176 din ordonanţa de urgenţă ca factori de evaluare a ofertelor" respectiv, în cazul de faţă, capacitatea tehnică şi/sau profesională.

Cum subcriteriul 4, considerat factor de evaluare - privitor la "Descrierea facilitaţilor suport (resurse tehnice, logistice, administrative) este de natura criteriilor de calificare şi selecţie, iar reclamanta nu a făcut dovada că oferta tehnică include o descriere a modului de utilizare a echipamentelor, instalaţiilor şi a altor resurse tehnice, cu excepţia unui prelevator special pentru probe de sol, instanţa va aprecia criticile reclamantei ca nefondate.

În consecinţă, constatând că nu există niciun motiv de nulitate a pct. 7.1 şi 7.2 din Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 09 octombrie 2014 şi a Deciziei nr. 614 din 10 decembrie 2014 emisă de Comisia de soluţionare a Contestaţiei din cadrul Ministerului Transporturilor, iar aplicarea unei corecţii de 25% din valoarea eligibilă a contractului este pe deplin justificată în condiţiile încheierii unui contract de achiziţie publică în urma unei proceduri afectate de neregulile arătate mai sus nefiind condiţionată de probarea existentei unui prejudiciu, instanţa a respins în totalitate acţiunea formulate de R.A. Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - Galaţi ca nefondată.

3. Cererea de recurs

3.1 Motive de casare

Împotriva acestei hotărâri, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta RA Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - Galaţi a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată.

Recurenta a depus precizare prin care a arătat că, potrivit O.U.G. nr. 85/2014, calitate de pârât o are Ministerul Fondurilor Europene reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.

În motivarea recursului, a arătat următoarele:

Consideră că instanţa de fond nu a avut în vedere faptul că activitatea desfăşurată de experţii în cauză a fost efectuată potrivit prevederilor contractului, fapt evidenţiat şi în rapoartele lunare, iar pontajele au fost totodată contrasemnate de către Coordonatorul de proiect al echipei INCDPM, drept pentru care, consideră că decontarea s-a efectuat în conformitate cu art. 7.3.1 din Condiţiile Speciale de contract, respectiv: "în baza pontajelor depuse de Prestator şi aprobate de Autoritatea Contractantă, cu încadrarea în plafonul stabilit în bugetului detaliat din Oferta Financiară".

De asemenea, instanţa de fond nu a luat în considerare faptul că experţii secundari care au semnat cu "pentru", au realizat sarcinile potrivit Condiţiilor speciale din contract.

Faţă de punctul de vedere al echipei de control, preluat ulterior de pârâtă şi instanţă, care apreciază că înlocuirea unui expert în baza împuternicirii date de aceasta în perioada în care avea CIM suspendat, nu s-a produs în condiţiile contractului, consideră că în mod greşit s-a reţinut încălcarea prevederilor contractuale având în vedere argumentele deja enunţate mai sus, precum şi prevederile art. 16 şi 17 din contract.

Nu numai că împuternicita era expert secundar, ci făcea parte efectiv din echipa experţilor cheie, astfel că înlocuirea a fost făcută cu respectarea prevederilor contractuale.

Menţionează că, în cadrul Contractului de monitorizare, nu s-au evidenţiat, înregistrat şi decontat plăţi care să contravină celor stipulate la art. 8, alin. (8).4., pentru acelaşi expert neefectuându-se decontări privind venituri salariale şi venituri conforme cu o eventuală convenţie civilă (două plăţi adresate aceluiaşi expert, simultan sau complementar unei perioade de activitate), ci doar plăţi privind onorariile stabilite ferm în contract.

Faţă de situaţia expertului care avea CIM suspendat cu Prestatorul, nicio clauză contractuală nu stabileşte vreo obligaţie în sarcina Autorităţii Contractante (în speţă AFDJ Galaţi) de a solicita CIM ale experţilor ci doar evidenţierea exactă a activităţii acestora pentru a putea fi remuneraţi.

Instanţa de fond a făcut menţiunea că "potrivit art. 16, 101, 102 C. muncii "se pot încheia contracte individuale de muncă cu timp parţial, însă nu a avut în vedere că în ceea ce priveşte responsabilitatea respectării legislaţiei muncii, aceasta îi revine în mod exclusiv Prestatorului aşa cum rezultă din art. 21 din condiţii generale ale contractului.

Deşi nu există nicio reglementare stabilită între părţi, prin care să se stabilească o anumită formă ce trebuie respectată atunci când se împuterniceşte o persoană să semneze pentru altcineva, constatăm că echipa de control şi ulterior pârâta cât şi instanţa de fond au considerat că împuternicirile date în sarcina altui expert - doar cu privire la semnarea pontajelor aferente activităţilor desfăşurate, sunt nelegale. Drept consecinţă, consideră sumele achitate în baza acestora ca fiind neeligibile.

Prin semnarea pontajelor şi rapoartelor de activitate în discuţie cu "pentru" nu s-a efectuat o schimbare/înlocuire de personal, ci doar au fost semnate aceste documente de persoana împuternicită de cel care avea această atribuţie.

Instanţa de fond nu a avut în vedere faptul că Autoritatea Contractantă are competenţe în controlul activităţii Prestatorului doar prin prisma analizei activităţii tehnice generale, în relaţie cu responsabilităţile contractuale între cele două părţi.

Atât timp cât Prestatorul a comunicat disponibilitatea experţilor principali în cadrul proiectului, iar aceştia au livrat efectiv servicii conforme cu obligaţiile contractuale, Autoritatea Contractantă nu are motive de a considera activitatea Prestatorului ca fiind o atingere a intereselor contractului încheiat.

Aşadar, în lipsa competenţelor extinse de control ale Autorităţii Contractante asupra Prestatorului şi datorită faptului că experţii Prestatorului au livrat integral şi conform expertiza solicitată în cadrul Contractului de monitorizare nr. 53 din 30 martie 2011, consideră că interpretarea privind implicarea efectivă a timpului de lucru (ore de muncă) trebuie aplicată în sensul că activitatea principală a experţilor a fost cea efectuată în cadrul proiectului comun.

De asemenea, instanţa de fond nu a avut în vedere faptul că, în cadrul Contractului de monitorizare, nu s-au evidenţiat, înregistrat şi decontat plăţi care să contravină celor stipulate la art. 8, alin. 8.4., pentru acelaşi expert neefectuându-se decontări privind venituri salariale şi venituri conforme cu o eventuală convenţie civilă (două plăţi adresate aceluiaşi expert, simultan sau complementar unei perioade de activitate), ci doar plăţi privind onorariile stabilite ferm în contract.

Faţă de argumentele mai sus enunţate, raportându-le la temeiul de drept invocat, consideră că sunt nefondate constatările inserate la pct. 7.1 a) şi b) din Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare înregistrată sub nr. 407DGMFE/SCSN/CP/40395 din 01 octombrie 2014, motiv pentru care am solicitat modificarea acestora, în sensul constatării acestor cheltuieli, reprezentând contravaloarea onorariilor experţilor în valoare totală de 242.513,11 RON, ca fiind cheltuieli eligibile, cu consecinţa modificării creanţei bugetare aferente, fapt respins şi de instanţa de fond.

Pentru constatările inserate la pct. 7.1 lit. c) privind Cheltuieli neeligibile cu onorariile experţilor, consideră că instanţa de fond în mod greşit a interpretat situaţia de fapt şi de drept pentru următoarele motive:

- Prestatorul este pe deplin răspunzător pentru modul în care, în baza raportului juridic stabilit direct cu expertul, a efectuat plăţile reprezentând onorariile experţilor, aşa cum rezultă din prevederile contractuale stipulate la art. 21 din condiţii generale ale contractului, potrivit căruia responsabilitatea respectării legislaţiei muncii îi revine în mod exclusiv Prestatorului;

- onorariile experţilor cheie reprezintă contravaloarea tuturor cheltuielilor ocazionate de activitatea expertului şi a echipei/personalului auxiliar de specialitate pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului pe acea specialitate;

- Autoritatea Contractantă nu poate fi implicată în responsabilităţile Prestatorului de remunerare a angajaţilor săi;

- Autoritatea Contractantă, în baza contractului încheiat cu Prestatorul şi a anexelor la acesta, primeşte justificări şi calculaţii de cheltuieli bazate pe calcule directe de zile lucrătoare corespunzătoare activităţii desfăşurate în cadrul contractului, conform pontajelor semnate de expert şi contra-semnate de Coordonatorul de proiect;

- prevederile contractuale nu stipulează faptul că Autoritatea Contractantă este responsabilă direct de forma contractuală de angajare a personalului Prestatorului, fiind stipulat însă în

Încă din cuprinsul documentaţiei de licitaţie s-a stipulat că se atribuie un contract bazat în principal pe onorarii şi pe cheltuieli cu justificare în limita unei sume impusă de către Autoritatea Contractantă.

În toate cazurile se menţionează că activitatea coordonată de un expert cheie se desfăşoară de fapt de către o echipă de specialişti şi tehnicieni care execută lucrările şi operaţiunile atât împreună cu expertul cheie cât şi în lipsa acestuia. De altfel, în oferta prezentată se exprimă consumul de zile pentru fiecare activitate pe total proiect bazat pe estimarea consumului de zile lunar. în pontajul lunar aceste zile trebuie să aibă corespondenţă cu zilele în care s-au desfăşurat efectiv activităţi în acel domeniu, activităţi dovedite cu documente de evidenţă primară, fişiere etc.

Faţă de argumentele de mai sus, raportându-le la temeiul de drept invocat, consideră că sunt nefondate constatările inserate la pct. 7.1 lit. c) din Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare.

Prevederile H.G. nr. 1442/2009 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a acestuia la art. 1, stipulează faptul că se înfiinţează Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului.

Drept urmare, în fapt s-a realizat o comasare prin fuziune a persoanelor juridice existente, constând în contopirea a trei subiecte colective de drept şi alcătuirea unei noi societăţi. Instanţa de fond a considerat că autoritatea contractantă a atribuit contractul "(...) cu nerespectarea dispoziţiilor art. 7 din H.G. nr. 1442/2009, protocolul de predare-primire nu a fost încheiat".

În acest scop dispoziţiile art. 7 din H.G. nr. 1442/2009, stabilesc metodologia prin care se realizează faptic comasarea patrimoniilor, iar stabilirea punctului de referinţă pentru aceasta tranziţie este Procesul-verbal de predare-preluare şi nu predare-primire cum a reţinut instanţa de fond.

Ţinând cont de faptul că entităţile constitutive (implicate în comasarea prin fuziune) încă mai aveau propriul CIF iar Protocolul de predare-preluare pentru constituirea patrimoniului nu a fost efectuat nici la acea dată, instanţa de fond nu a ţinut cont de prevederile art. 1 din H.G. nr. 1442/2009 care stipulează:

"se înfiinţează Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, persoană juridică de drept public română, în coordonarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, denumită în continuare minister coordonator, prin desfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" - I.N.C.D.D.D. Tulcea, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti şi a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" - I.N.C.D.M. Constanţa, ca urmare a comasării prin fuziune".

Astfel, s-a considerat inutilă depunerea bilanţului în numele I.C.I.M. - I.N.C.D.P.M. şi s-a arhivat în forma transmisă (pentru conformitate, ca documente depuse), lipsa Protocolului de predare-preluare dovedindu-se ca fiind lipsită de incidenţă asupra deciziei de stabilire a eligibilităţii. Bilanţul prezentat în nume comun I.C.I.M. - I.N.C.D.P.M. a fost interpretat ca obligativitate conform cu Fişa de date a achiziţiei, 5.3. Capacitatea economică şi financiară, unde se specifică: "în cazul unui grup de operatori economici care depun ofertă în asociere, documentele de calificare solicitate la pct. 5.1 şi 5.2 se vor prezenta pentru fiecare operator economic din cadrul grupului."

Chiar dacă în bilanţul depus la 2009 (în nume comun I.C.I.M. - I.N.C.D.P.M.) era prezentă o datorie la bugetul de stat, Certificatul constatator emis ulterior la data de 17 februarie 2011 (prezentat anexat acţiunii de fond) privind îndeplinirea obligaţiilor exigibile de plată a prezentat datorii la nivel 0.

Fişa de date a Achiziţiei presupune o cifră de afaceri de "minim 1.000.000 EURO" pentru asociaţia participantă.

Conform Fişei de date a achiziţiei, pct. 5.3. Capacitatea economică şi financiară, Asocierea a depus copii ale situaţiilor financiare pentru fiecare operator economic în parte. I.N.C.D.P.M. era în imposibilitatea de a depune un bilanţ pentru perioada 2007 - 2009 (pentru că înfiinţarea s-a făcut prin H.G. nr. 1442/2009). Astfel, I.N.C.D.P.M., pentru conformitate în obligaţia de a depune documente edificatoare, a prezentat un bilanţ comun al entităţii I.N.C.D.P.M. - I.C.I.M.. Bilanţul a fost analizat şi considerat irelevant pentru decizia de stabilire a eligibilităţii inclusiv datorită faptului că scopul depunerii acestui bilanţ era de a dovedi o capacitate financiară complementară şi nu una definitorie pentru capacitatea asociaţiei a cărei lider s-a constituit.

Aşadar, bilanţul prezentat a fost considerat irelevant în procesul de stabilirea eligibilităţii din punctul de vedere al cifrei de afaceri medii pe ultimii trei ani, iar Certificatul constatator emis ulterior la data de 17 februarie 2011 (prezentat anexat) privind îndeplinirea obligaţiilor exigibile de plată a prezentat datorii la nivel 0 .

Astfel, "atunci când un grup de operatori economici depune ofertă comună, situaţia economică şi financiară se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului şi se va prezenta Formularul nr. 5.1, însoţit de copii ale situaţiilor financiare pe ultimii trei ani, pentru fiecare operator economic parte din grupul care depune oferta comună." Acest fapt nu a fost luat în considerare de instanţa de fond.

Faţă de argumentele invocate, raportându-le la temeiul de drept invocat, consideră că sunt nefondate constatările inserate la pct. 7.2 lit. a).1. Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare 40/DGMFE/SCSN/CP/40395 din 01 octombrie 2014.

Pentru constatările inserate la pct. 7.2 lit. a).2., respectiv neîndeplinirea cerinţelor de calificare şi selecţie referitoare la capacitatea tehnică şi profesională, recurenta a considerat că sunt nefondate din următoarele motive (motive care nu au fost luate în considerare şi de instanţa de fond):

În conformitate cu cerinţele Fişei de date a achiziţiei pct. 5.4. Capacitatea tehnică şi profesională, s-a solicitat ca expertul cheie în modelare numerică să deţină o experienţă profesională generală de cel puţin 7 ani: "Ofertantul trebuie să asigure îndeplinirea următoarelor cerinţe minime privind calificările şi experienţa profesională a experţilor cheie din cadrul echipei proiectului: (...)

"Modelarea numerică" nu este o profesie ci este un proces/modelare matematică. în consecinţă, "modelarea numerică" nu poate fi calculată în mod similar cu vechimea în muncă. Astfel, "Cel puţin 7 ani experienţă profesională generală în modelare numerică" nu reprezintă experienţa profesională în exercitarea unei profesii.

Cum experienţa profesională este definită ca un ansamblu de cunoştinţe într-un domeniu de activitate achiziţionate în procesul practicii îndelungate, menţiunea de "experienţă profesională generală în modelare numerică" nu poate fi asimilată şi limitată unei vechimi în muncă. Drept urmare, timpul total alocat desfăşurării unor activităţi care implică prelevarea de date, elaborarea de modele matematice şi analiza acestora se constituie ca fiind "experienţă profesională în modelare numerică".

Conform solicitării dedicate din Fişa de date a achiziţiei, experienţa profesională reprezintă timpul total alocat exercitării efective şi legale a unui proces (în acest caz "modelare numerică") şi nu a unei profesii.

Drept pentru care, Formularul nr. 9 - Curriculum Vitae expert A. (pct. 14. Experienţa profesională) cumulează ca ansamblu de cunoştinţe în determinarea experienţei profesionale în modelare numerică suma totală a perioadelor de implementare ale proiectelor derulate şi descrise.

Astfel, au fost calculaţi efectiv numărul de ani şi luni aferenţi proiectelor menţionate în Formularul 9, fără a lua în calcul suprapunerile perioadelor de timp, având în vedere volumul experienţei acumulate efectiv, după cum urmează: 5 ani pentru proiectul "The Integrated River Engineering Project on the Danube East of Vienna", 10 luni pentru proiectul "Christian Doppler Laboratory for Advanced Methods in River Monitoring, Modelling and Engineering", 1 an şi 5 luni pentru proiectul "Risk Assessment of Riparian Ecosystems in Condition of Climate Change in Austria" şi 1 an şi o lună pentru proiectul "Danube Flood Risk - Stakeholder oriented risk assessment for the Danube floodplains", rezultând un total de 8 ani şi 4 luni pentru proiectele prezentate în Formularul 9, acestea fiind doar proiectele în care dl. A. a deţinut poziţia de Coordonator de proiect.

În concluzie, având în vedere cele expuse anterior, prin raportare la temeiul de drept invocat, consideră ca fiind greşită interpretarea dată de instanţa de fond.

Pe cale de consecinţă, solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecare în sensul anulării constatării inserate la pct. 7.2 lit. a).2. din Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare.

Pentru constatările inserate la pct. 7.2 lit. b) în ceea ce priveşte constatările echipei de control inserate în Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. 40/DGMFE/SCSN/CP/40395 din 01 octombrie 2014, la pct. 7.2. lit. b), respectiv "Aplicarea corectă şi/sau discriminatorie a criteriului de atribuire ales, prin utilizarea unui criteriu de calificare şi selecţie drept factor de evaluare în procesul de atribuire a contractului de servicii nr. 53 din 30 martie 2011, consideră că sunt nefondate având în vedere următoarele:

Din interpretarea prevederilor art. 188, alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 Autoritatea contractantă "are dreptul" şi NU obligaţia de a solicita informaţii referitoare la utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice de care dispune ofertantul. Ca urmare autoritatea contractanta nu a solicitat prin cerinţele de calificare detalii privind dotarea tehnică a ofertanţilor.

În conformitate cu documentaţia de achiziţie, factorul de evaluare nr. I. a fost "Modul în care ofertantul înţelege obiectivele proiectului şi metodologia de prestare a serviciilor". în cadrul acestui factor de evaluare, subfactorul 4 a fost introdus pentru a se stabili modul în care ofertantul va asigura realizarea activităţilor din caietul de sarcini folosindu-se de facilităţile suport (resurse tehnice, logistice, administrative), nesolicitându-se ofertantului să prezinte o lista a echipamentelor, instalaţiilor etc.

Drept urmare, ofertantul nu a fost punctat pentru lista de echipamente, instalaţii, etc, ci pentru modul în care utilizează pentru îndeplinirea serviciilor, resursele tehnice, logistice şi administrative. Ponderea acestui subfactor este de 10%, fapt care nu conduce la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii şi nici nu a fost de natură a favoriza ofertantul câştigător, având în vedere că celelalte 2 oferte au fost neconforme.

Consideră că nu au fost încălcate prevederile art. 188 din O.U.G. nr. 34/2006 din următoarele considerente:

- "Modul în care ofertantul înţelege obiectivele proiectului şi metodologia de prestare a serviciilor" este un factor de evaluare şi nu o cerinţă de calificare şi selecţie;

- Legislaţia privind achiziţiile publice nu prevede conţinutul expres al factorilor de evaluare.

În concluzie, consideră că echipa de control nu poate invoca prevederile art. 188 în susţinerea constatării privind încălcarea modului de aplicare a subfactorului de evaluare.

Faţă de constatările suplimentare ale echipei de control, prin care concluzionează că "din analiza documentelor nu rezultă o evaluare a ofertei tehnice, care a avut un punctaj semnificativ", drept pentru care consideră că această abatere reprezintă o încălcare a principiului transparenţei, consideră că sunt nefondate având în vedere următoarele argumente:

În Oferta Tehnică este descris în cadrul fiecărui capitol modul de utilizare a echipamentelor, instalaţiilor şi a altor resurse tehnice.

Procedura de achiziţie a serviciilor privind "Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375-km 175" a fost verificată prin Decizia nr. 1/114056 din 18 ianuarie 2011, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 34/2006. De asemenea, prin decizia de verificare menţionată a fost pusă la dispoziţia observatorilor UCVAP întreaga documentaţie aferenta procedurii (documentaţia de atribuire + notele justificative) în conformitate cu articolul 11, alin. (2) din Normele aprobate prin H.G. nr. 942/2006.

În conformitate cu raportul de activitate al UCVAP nr. 114056/203 din 11 aprilie 2011, înregistrat la AFDJ cu nr. 10935 din 18 aprilie 2011, la pct. 2.3 "Observaţii privind analiza documentaţiei de atribuire se menţionează: "Prin analizarea documentaţiei de atribuire observatorii desemnaţi nu au constatat abateri legislative". De asemenea, la cap. 3 "Concluzii şi recomandări" se menţionează: "în urma verificării din punct de vedere procedural, a modului de atribuire a contractului sectorial de servicii privind "Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 - km 175" se fac următoarele precizări: - nu au fost emise note intermediare; - nu a fost emis aviz consultativ; - nu au fost formulate contestaţii; - nu au fost constatate contravenţii".

De asemenea, documentaţia de atribuire a fost verificată de ANRMAP la momentul publicării ei în SEAP, legiuitorul naţional în materie de achiziţie publică, fără nici o observaţie în acest sens, care a verificat atent toate informaţiile din cadrul anunţului, precum şi din anexe, fapt neavut în vedere de instanţa de fond.

Totodată, pentru a fi sancţionate cu aplicarea de corecţii financiare, neregulile, aşa cum sunt definite în art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, trebuie să fi produs un prejudiciu prin plata unei sume necuvenite, or în speţă, nu poate fi vorba despre sume plătite necuvenit, sumele rambursate fiind utilizate pentru implementarea proiectului POST/2012/3/3/004 "Monitorizarea impactului asupra mediului a lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre între Călăraşi şi Brăila, km 375 şi km 175".

Fundamentarea propunerii de aplicare a corecţiei financiare de 25% din valoarea contractului este netemeinică întrucât nu a generat nici un prejudiciu bugetului Uniunii Europene, bugetelor donatorilor publici internaţionali sau fondurilor publice naţionale aferente acestora.

3.2. Apărările intimatului Ministerul Fondurilor Europene

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului promovat de RA Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - Galaţi ca nefondat, menţinerea Sentinţei civile nr. 171 din 16 august 2015, şi, pe cale de consecinţă, respingerea acţiunii ca nefondată.

4. Procedura de soluţionare a recursului

4.1 Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 13 iulie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Părţile nu au depus puncte de vedere referitoare la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din data de 5 septembrie 2017 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, şi a fixat termen de judecată.

4.2 Cu privire la fondul recursului. Soluţia instanţei de recurs.

4.2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Recursul declarat de reclamanta R.A. Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - Galaţi este nefondat şi va fi respins pentru următoarele considerente:

Starea de fapt reţinută de către instanţa de fond şi necontestată de părţi vizează următoarele:

Urmare misiunii de audit derulată în perioada mai 2014 - iunie 2014 în cadrul AM POS-T de reprezentanţii Autorităţii de Audit din cadrul Curţii de Conturi, privind operaţiunile din cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport, au fost verificate cheltuielile autorizate de AM POS-T ca urmare a cererii de rambursare nr. 01, întocmită de RA AFDJ Galaţi şi rambursate de Comisia Europeană în anul 2013 pentru procedura de achiziţie publică de atribuire a contractului de servicii nr. 53 din 30 martie 2011.

Acest contract a fost încheiat cu Asocierea formată din Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare pentru Protecţia Mediului (INCDPM) România în calitate de lider, B. SA România, Universitat fur Bodenkultur - Viena, Vituki Environmental and Water Management Research Institute - Ungaria, Grupul de Diagnoză şi Măsurători România iar etapa I a acestuia a fost finanţată în baza Contractului de finanţare nr. 110 din 21 iunie 2012.

Atribuirea contractului s-a făcut prin procedura de licitaţie deschisă, fiind publicate anunţurile de participare în SEAP cu nr. 114056 din 15 ianuarie 2011 şi în JOUE cu nr. 2011/S 11-016943 din 18 ianuarie 2011.

În urma acestei misiuni de audit a fost emis Raportul de audit nr. x din 04 august 2014, în care se prezintă constatările misiunii de audit, Direcţia Generală Managementul Fondurilor Externe transmiţând, în data de 06 august 2014 suspiciunile de neregulă nr. 40/DGMFE/CON/BA/3274, nr. 40/DGMFE/CON/BA/32753, către Serviciul de Constatare şi Sancţionare Nereguli din cadrul AM POST, fiind astfel iniţiată o misiune de verificare la RA AFDJ Galaţi, în baza Mandatului de control nr. 191 din 07 august 2014.

În urma acţiunii de control, a fost emisă Nota de Constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x din 09 octombrie 2014.

Împotriva Notei de constatare anterior menţionată, reclamanta recurentă a formulat contestaţie în temeiul în temeiul art. 46 alin. (1) şi art. 47 alin. (1) din O.U.G. nr. 66 din 29 iunie 2011, înregistrată la sediul Regiei sub nr. 39340 din 06 noiembrie 2014 şi la sediul Ministerului Transporturilor sub nr. 47230 din 11 noiembrie 2014.

Comisia de soluţionare a Contestaţiei a emis Decizia nr. 614 din 10 decembrie 2014 prin care a respins contestaţia formulată de AFDJ - RA Galaţi ca fiind neîntemeiată, soluţia fiind menţinută şi de către instanţa de fond.

Prin pct. 9, 10 şi 11 din Nota de Constatare, s-au aplicat în sarcina recurentei reclamante:

- cheltuieli afectate de nereguli în sumă de 432.859,37 RON,

- corecţii financiare în cuantum de 25% din valoarea contractului de finanţare nr. 110 din 21 iunie 2012, respectiv suma de 6.459.415,91 RON.

Astfel, suma totală afectată de nereguli a fost de 6.892.275,28 RON.

S-au reţinut următoarele nereguli:

1. Nerespectarea prevederilor legale privind achiziţiile publice în cazul procedurii de atribuire a contractului de servicii;

2. Cheltuieli considerate neeligibile cu onorariile experţilor în valoare de 432.859,37 RON decontate la cap. I "cheltuieli cu experţii", rezultate din:

- plăţi efectuate pentru care nu există documente justificative care să demonstreze prestarea de către experţi a activităţilor din cadrul contractului (însumând 73.944,31 RON);

- plăţi efectuate în baza unor pontaje semnate cu "pentru" de alte persoane (însumând) 168.568,80 RON),

- plăţi aferente prestaţiei unor experţi pentru 8 ore de muncă, având contracte de muncă încheiate pe fracţiune de normă (4 ore de muncă - însumând 190.346,26 RON).

Înalta Curte costată că judecătorul fondului a analizat atât documentaţia existentă la dosar cât şi dispoziţiile legale incidente, reţinând că, prin raportare la art. 2 din H.G. nr. 759/2007, sunt temeinice şi legale concluziile pârâtului în sensul că sunt neeligibile plăţile efectuate pentru perioada absenţei unor experţi, chiar dacă sarcinile acestora au fost realizate de un înlocuitor care mai ocupa în aceeaşi perioadă o altă funcţie în contract sau de persoane care nu au fost nominalizate şi aprobate de beneficiar pentru a face parte din echipa de proiect, precum şi plăţile cu onorariile unor experţi pentru care nu există documente justificative în privinţa orelor de muncă cu normă întreagă prestate în cadrul contractului sau cu onorariile unor experţi care nu au la bază o relaţie contractuală între experţi şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului.

Faptul că instanţa de judecată şi-a însuşit punctul de vedere al echipei de control, menţinut de comisia de soluţionare a contestaţiei în sensul că nu a apreciat ca fiind documente justificative pontajele semnate de către alte persoane decât experţii titulari, în condiţiile în care nu a fost prezentată o justificare obiectivă, iar din probele administrate nu rezultă prestarea efectivă a activităţilor de către experţii acceptaţi de către beneficiar şi nominalizaţi în nota de constatare încheiată, nu poate reprezenta în mod obiectiv o critică de nelegalitate a hotărârii, neputându-se susţine o încălcare sau o interpretare greşită a legii.

Mai mult, aşa cum reţine şi instanţa fondului, reclamanta nu a contestat realitatea constatărilor pârâtului cu privire la nesemnarea foilor de pontaj de către titulari, la împuternicirile cu privire la dreptul de semnătura pentru activităţile din proiect sau la modalităţile de angajare a experţilor de către prestator.

Exprimarea nemulţumirii faţă de soluţia pronunţată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie şi prin prisma dispoziţiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., nu poate fi primită.

Trebuie notat că în declaraţia scrisă de recurs înregistrată la dosar, recurenta evidenţiază practic aceeaşi stare de fapt ca şi cea dedusă judecăţii în faţa instanţei de fond, preia aceleaşi texte legale incidente raportului juridic de drept material izvor al litigiului.

Aşa cum s-a arătat elocvent în practica judiciară, trimiterea la expunerea făcută în cererea introductivă şi în concluzii scrise reprezintă poziţia părţii faţă de drepturile şi obligaţiile în discuţie, iar nu critici aduse unei hotărâri.

Mai mult, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a textelor legale, ci implică determinarea greşelilor anume imputate, o argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor şi raţionamentelor pe care se bazează.

În acest context, deşi recurenta a indicat expres art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. din perspectiva indicării textelor de lege de drept material incidente în cauză, se reţine că prin art. 488 pct. 8 C. proc. civ. sunt vizate situaţiile în care instanţa de fond evocă norme de drept substanţial incidente situaţiei în cauză, dar le încalcă în litera sau spiritul lor ori le aplică greşit, consecinţă a unei interpretări eronate a legii.

Curtea constată că ceea ce se impune a se arăta, în analiza criticilor formulate de reclamanta recurentă, este că acestea sunt legate, în majoritate, doar de unele aprecieri ale părţii legate de aspectele de fond ale cauzei, asupra cărora are o altă viziune decât instanţa de fond.

Curtea reţine că sunt date în competenta instanţei de control judiciar exclusiv chestiunile care ţin de legalitatea soluţiei instanţei de fond, mai precis de corecta aplicare a prevederilor legale incidente, cu referire directă în cauza de faţă la prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., reţinute ca temei al recursului.

Raportat la actele dosarului, în mod corect a reţinut instanţa de fond faptul că şi în situaţia în care prestatorul a prestat serviciile la care s-a obligat, prejudiciul există întrucât o persoană, indiferent dacă este expert cheie ori expert secundar, îndeplinind o funcţie stabilită prin contract, nu poate fi plătită de două ori.

De asemenea, nu pot fi plătite persoanele care nu au fost nominalizate şi aprobate de beneficiar pentru a face parte din echipa de proiect, cu referire la prevederile art. 17.4 din cuprinsul secţiunii Condiţii Generale ale Contractului de servicii nr. 53 din 30 martie 2011.

În acest sens, se stabileşte că, atunci când expertul nu este înlocuit imediat şi există o perioadă de timp înainte ca noul expert să îşi preia atribuţiile, Autoritatea Contractantă îi poate cere Prestatorului să desemneze un expert temporar pentru proiect, în aşteptarea sosirii noului expert, sau să ia alte măsuri pentru a compensa absenţa temporară a expertului lipsă, în oricare dintre cazuri. Autoritatea Contractantă nu plăteşte pentru perioada absenţei expertului, iar înlocuitorul său va fi plătit în condiţiile art. 17.3, sub rezerva de a nu mai ocupa în aceeaşi perioadă şi o altă funcţie în contract.

Judicios s-a reţinut că, în cazul în care o persoană desfăşoară activităţi pentru o altă persoană, indiferent dacă este expert cheie sau expert secundar, dacă ocupă o funcţie în cadrul contractului, nu poate fi plătită de două ori.

Într-o altă ipoteză, a observat instanţa de control judiciar faptul că o parte dintre experţii cheie nominalizaţi au avut încheiate cu Prestatorul contracte de muncă cu fracţiune de normă, respectiv 4 ore/zi, 20 ore/săptămână, contrar prevederilor din fişa de date a achiziţiei, respectiv programul normal de lucru de 8 ore/zi, fapt ce nu justifică plata pentru norma întreagă.

Cu privire la constatările de la pct. 7.2, lit. a).2 privind neîndeplinirea de către expertul A. a unei experienţe profesionale de cel puţin 7 ani în modelare hidrodinamică matematică 3D, atât timp cât perioadele la care expertul respectiv a participat la mai multe proiecte se suprapun, acestea nu pot dublate, prin luarea lor în calcul de mai multe ori.

În privinţa situaţiilor financiare prezentate pentru Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului, acestea au fost întocmite pe numele altei entităţi economice, respectiv Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Mediului - ICIM Bucureşti identificat prin alt cod de înregistrare fiscală. Astfel, deşi ofertantul a înţeles să se folosească de situaţia financiară a ICIM Bucureşti, certificatele constatatoare privind îndeplinirea obligaţiilor de plată depuse în vederea dovedirii lipsei obligaţiilor către bugetul de stat ori către bugetele local, au fost prezentate pentru Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Mediului.

Ca o consecinţă, datoriile înregistrate de ICIM Bucureşti către bugetul de stat şi bugetele locale la data de 31 decembrie 2009 nu au mai fost luate în considerare, la momentul analizei ofertelor depuse, fiind încălcate dispoziţiile art. 181 lit. c) din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică potrivit cărora autoritatea contractantă are dreptul de a exclude dintr-o procedură pentru atribuirea contractului de achiziţie publică orice ofertant/candidat care nu şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat.

Susţinerile recurentei-reclamante, în sensul că, la acel moment, nu erau înregistrate datorii la bugetul de stat şi la bugetele locale, sunt neîntemeiate întrucât patrimoniul ICIM Bucureşti, inclusiv datoriile, nu fusese preluat de către INCDPM.

Astfel, corect s-a reţinut că, la momentul analizării ofertelor, comisia de evaluare a admis o ofertă asupra căreia nu exista certitudinea îndeplinirii condiţiilor impuse de autoritatea contractantă.

În aceeaşi procedură, cu privire la subcriteriul 4, considerat factor de evaluare - privitor la Descrierea facilităţilor suport (resurse tehnice, logistice, administrative), reclamanta nu a făcut dovada că oferta tehnică include o descriere a modului de utilizare a echipamentelor, instalaţiilor şi a altor resurse tehnice, cu excepţia unui prelevator special pentru probe de sol, judicios instanţa de fond apreciind criticile reclamantei ca nefondate.

4.2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele anterior expuse, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei atacate, în baza dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi a art. 496 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune respingerea recursului declarat de reclamanta R.A. Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - Galaţi împotriva Sentinţei nr. 171 din 16 iunie 2015 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta R.A. Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - Galaţi împotriva Sentinţei nr. 171 din 16 iunie 2015 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 septembrie 2017.

Procesat de GGC - CT