Jurisdictional conflict over reclassification under central administrative order: ministerial act of public power vs. civil service status
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction in favor of the Court of Appeal Oradea, ordering the case to be heard by its Second Civil Section of Administrative and Fiscal Content, thereby prevailing over the Tribunal Bihor which had initially declined competence. The dispute arose from a plaintiff's action challenging a Ministerial Order that transformed a management position into an execution role under emergency legislation, and a subsequent administrative decision reclassifying the plaintiff into that lower position, seeking annulment, reclassification, and wage differences. The decisive legal basis was Article 10 of the Administrative Contentious Law, which assigns jurisdiction to courts of appeal for challenges against acts issued by central public authorities, rendering the specific provision in the Civil Servants Law regarding labor relations inapplicable because the reclassification was effected by an act of public power rather than an employer-employee act.
Legislator headnote
AI generatedart. 109 din Legea nr. 188/1999; Jurisdictional conflict over reclassification under central administrative order: ministerial act of public power vs. civil service status: Înalta Curte reţine că Legea contenciosului administrativ a stabilit, prin dispoziţiile art. 10, competenţa materială de soluţionare a cauzelor în raport de două criterii şi anume, al locului ocupat de organul care a emis ori încheiat actul şi al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.1. Circumstanţele cauzei.
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Oradea la data de 10.07.2014, sub numărul de dosar x/2014, reclamantul A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Penitenciarul Oradea anularea în parte a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2414/C/13.08.2013, anularea Deciziei nr. 81/05.09.2013, reîncadrarea reclamantului pe funcţia de şef birou I - resurse umane şi formare profesională, recalcularea şi plata unor despăgubiri reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale aferente funcţiei de şef birou I - resurse umane şi salariul aferent funcţiei de execuţie, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat, în esenţă, că prin Decizia nr. 81/05.09.2013 a fost numit cu efect retroactiv, începând cu data de 08.08.2013 de pe o funcţie de conducere pe o funcţie de execuţie.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1 Prin Sentinţa civilă nr. 153/03.09.2014 Curtea de Apel Oradea a declinat în favoarea Tribunalului Bihor competenţa de soluţionare a cauzei.
În considerentele sentinţei de declinare s-a reţinut că obiectul cauzei îl reprezintă raportul de serviciu al reclamantului, care are calitatea de funcţionar public, având în vedere că se solicită anularea actului administrativ prin care a fost numit pe o funcţie de execuţie prin desfiinţarea funcţiei de conducere pe care o ocupase anterior, iar competenţa de soluţionare aparţine tribunalului conform art. 109 din Legea nr. 188/1999, neprezentând relevanţă raportat la această prevedere legală, criteriul rangului autorităţii publice emitente a actului administrativ atacat.
2.2. Prin Sentinţa nr. 566 din data de 18 februarie 2015 pronunţată de Tribunalul Bihor, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bihor; s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Oradea. S-a constatat conflictul negativ de competenţă şi în consecinţă s-a dispus suspendarea judecăţii cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Penitenciarul Oradea; s-a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Bucureşti pentru soluţionarea conflictului.
Pentru a pronunţa această soluţie, s-a constatat că validitatea şi legalitatea Deciziei nr. 81/05.09.2013 depind de validitatea Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 2414/C/2013, iar o eventuală anulare a Deciziei 81/05.09.2013 nu poate produce consecinţe decât concomitent cu anularea parţială a Ordinului Ministrului Justiţiei în aplicarea căruia a fost emis, astfel că litigiul dedus judecăţii nu reprezintă un litigiu privind raporturile juridice dintre funcţionarii publici şi stat sau administraţia publică locală.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
1. Argumente de fapt şi de drept relevante.
Instanţele de contencios administrativ au fost investite cu un litigiu privind anularea Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2414/C din 13.08.2013 precum şi a Deciziei nr. 81/05.09.2013 cu consecinţa reîncadrării în funcţia de şef birou cu plata drepturilor salariale cuvenite.
Prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2414/C din 13.08.2013, emis în baza Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 77 din 26 iunie 2013 funcţia de conducere de şef birou I (resurse umane şi formare profesională) s-a transformat în funcţie de execuţie.
În aplicarea celor două acte, a O.U.G 77/2013 şi O.M.J. nr. 2414/C din 13.08.2013, a fost emisă Decizia nr. 81 din data de 5 septembrie 2013 prin care reclamantul a fost numit în funcţia de execuţie de ofiţer principal I - resurse umane şi formare profesională.
Înalta Curte reţine că Legea contenciosului administrativ a stabilit, prin dispoziţiile art. 10, competenţa materială de soluţionare a cauzelor în raport de două criterii şi anume, al locului ocupat de organul care a emis ori încheiat actul şi al cuantumului litigiului ce are ca obiect taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora.
Având în vedere obiectul cauzei de faţă, care priveşte un act administrativ emis de o autoritate publică centrală, respectiv Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 2414/C/13.08.2013, în executarea în concret a O.U.G. nr. 77/2013, competenţa de soluţionare a cauzei este stabilită exclusiv în raport de criteriul locului ocupat de organul emitent, aceasta revenind curţii de apel.
În ceea ce priveşte argumentele avute în vedere de Curtea de Apel Oradea, secţia de contencios administrativ şi fiscal la pronunţarea Sentinţei nr. 153 din data de 3 septembrie 2014, Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, în forma în vigoare la data pronunţării hotărârii, nu sunt aplicabile în speţă.
Se observă că, în mod greşit a apreciat Curtea de Apel obiectul litigiului ca privind un raport de serviciu al funcţionarului public, în condiţiile în care reîncadrarea reclamantului s-a efectuat în baza unei ordonanţe de guvern pusă în executare printr-un ordin al ministrului, emis în regim de putere publică şi nu în calitate de angajator.
În ceea ce priveşte celelalte capete de cerere, respectiv anularea Deciziei nr. 81 din 5.09.2013, reîncadrarea în funcţia de şef birou I şi recalcularea şi plata unor despăgubiri reprezentând diferenţa dintre drepturile salariale cuvenite, se constată caracterul subsecvent al acestora.
2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi 4 din Noul C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte soluţionarea conflictului de competenţă privind pe A., Ministerul Justiţiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Penitenciarul Oradea în favoarea Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 mai 2015.
Procesat de GGC - GV